Ziua mondială a refugiatului
Poliţiştii de imigrări, cu sprijinul organizaţiilor internaţionale şi neguvernamentale, organizează, la nivelul celor şase Centre Regionale de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil, competiţii sportive, excursii, drumeţii şi alte activităţi culturale şi recreative pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului. În acest fel se promovează cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale şi a valorilor democratice. Din anul 1991 şi până în prezent, peste 30.000 de persoane au solicitat acordarea unei forme de protecţie internaţională din partea statului român, fiind originare din aproape 120 de ţări ale lumii. În complexitatea fenomenului migraţiei există o distincţie clară între migrant şi refugiat. Migrantul alege să plece din ţara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forţat să-şi părăsească ţara natală, de cele mai multe ori, din cauza unor stări conflictuale. De altfel, în cazul refugiaţilor statele au obligaţia să le ofere protecţie împotriva returnării în ţara de origine, acces efectiv şi neîngrădit la procedura de azil, precum şi o serie de forme de asistenţă (materială, medicală, socială). Garantarea acestor drepturi derivă din Convenţia de la Geneva din 1951 şi Protocolul de la New York din 1967, instrumente internaţionale pe care România le-a ratificat în anul 1991. După această dată, ţara noastră a început construirea treptată a unui sistem naţional de azil, în concordanţă cu obligaţiile asumate la nivelul comunităţii internaţionale şi, totodată, ne-am exprimat solidaritatea faţă de statele europene care se confruntă cu aflux de migranţi, contribuind la eforturile internaţionale de relocare a acestora. Începând cu 4 decembrie 2000, prin Rezoluţia 55/76, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a decis să onoreze destinele a milioane de oameni care, forţaţi de conflicte violente sau diverse forme de persecuţie, îşi părăsesc locul natal pentru a urma drumul refugiului. Ziua Mondială a Refugiatului reprezintă un prilej de conştientizare a situaţiei milioanelor de persoane deplasate forţat din cauza conflictelor. Marcarea acestei zile reprezintă, totodată, un moment de reflecţie asupra provocărilor şi eforturilor derulate de toţi actorii implicaţi în vederea identificării unor soluţii durabile la problemele refugiaţilor. Inspectoratul General pentru Imigrări, alături de organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale, desfăşoară în permanenţă acţiuni relevante în contextul actual de asumare şi implemetare a obligaţiilor României ca stat membru UE, care vizează politici de integrare a cetăţenilor străini, pe de-o parte, iar, pe de altă parte, pentru înlăturarea stereotipurilor, a sentimentului general de temere şi respingere a acestor cetăţeni în rândul populaţiei. Pentru a marca Ziua Mondială a Refugiatului, în România, Inspectoratul General pentru Imigrări organizează o serie de activităţi menite să promoveze cunoaşterea şi respectarea diversităţii culturale, etnice, lingvistice, sociale, precum şi a valorilor democratice, manifestări la care vor participa persoane refugiate aflate pe teritoriul ţării. Astfel, în cele şase Centre Regionale de Proceduri şi Cazare a Solicitanţilor de Azil din Timişoara, Galaţi, Rădăuţi, Şomcuta Mare, Giurgiu şi Bucureşti, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, se vor organiza activităţi culturale şi recreative, competiţii sportive, excursii şi drumeţii cu multiple valenţe de cunoaştere şi informare, ce prilejuiesc familiarizarea cu valorile, tradiţiile şi obiceiurile româneşti. Conform datelor statistice, din anul 1991 şi până în prezent, peste 30.000 de persoane au solicitat azil în România, fiind originare din aproape 120 de state ale lumii. La sfârşitul lunii mai 2018, în evidenţele instituţiei existau 4056 de persoane beneficiare a unei forme de protecţie care aveau un drept de şedere pe teritoriul României. (D.C.)
