Local

Ziua de măcinici - tradiții,obiceiuri,și superstiții

Janine VADISLAV
8 mar 2018 2124 vizualizări

Astăzi, creştinătatea ortodoxă prăznuieşte Ziua de Măcinici. Se spune că această zi  păstrează urme rituale ale unui străvechi început de An agrar celebrat la echinocţiul de primăvară - 9 martie pe Stil vechi, hotar între iarnă şi vară - între zilele geroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor. În ziua de Măcinici se suprapun două sărbători de înnoire a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar pentru dreapta lor credinţă. În această zi se dau de pomană de sufletul morţilor măcinici, o lumânare aprinsă şi un pahar de vin. 

Tradiţia spune ca măcinicii se coc cu o zi înainte. În satul Broşteni e zarvă mare în ajun. Dis de dimineaţă se pregătesc făina, drojdia, mirodeniile şi nuca, aşa cum e obiceiul  pe aceste locuri de sute şi sute de ani. Cristina Păun o învaţă pe fiica sa, Iustina, cum  se fac măcinicii, să ştie când o fi la casa ei.

„Am cernut făina, am pus puţin zahăr, drojdie, ca mirodenii punem puţină coajă de lămâie, muiem totul cu apă călduţă, după care frământăm cu ulei. Hai Iustina, treci la frământat, ca mâine, poimâine vrei să te măriţi  şi-o să zică soacră-ta că n-a fost maică-ta în stare să te-nveţe!”

„Eu mai ştiu câte ceva, se laudă Iustina, că o ajutam pe bunica la frământat.”

După  ce aluatul  a fost bine frământat şi lovit de câteva ori de fundul coveţii, să crească mai repede, Cristina spune,

„Acum să-i facem semnul crucii şi, cu Dumnezeu înainte!”

Pe Cristina o ajută la treabă şi finuţele ei, Brianna şi Medeea, care mai mult ar mânca decât ar lucra.

„Fetelor, aţi mai făcut vreodată măcinici? întreabă gazda. 

„Am văzut-o pe mama cum făcea dar nu am ajutat-o niciodată”, spune Brianna.

„Eu aş mânca măcinicii...”, şopteşte Medeea cea sfioasă.

 

La Broşteni, alături de măcinici în forma cifrei 8, gospodinele fac, din acelaşi aluat, „păsări”, pentru copii. Cristina  le învaţă şi pe fete cum se face o pasăre frumoasă.

- De la cine aţi învăţat să faceţi păsări? întreb.

„De la bunici. Făceau pentru copii de 9 Martie, pentru că de mucenici se consideră începutul primăverii şi păsările sunt cele care aduc primăvara”, spune Cristina Păun.

Când sunt gata de copt, Cristina bagă tava în cuptorul potrivit de fierbinte. Fetele pregătesc miezul de nucă pe care-l mărunţesc cu zdrobitorul de lemn, vechi de peste 100 de ani. Cât curăţă nucile, Iustina cântă un vechi cântec popular de pe Valea Milcovului. Frumos rumeniţi, mucenicii sunt unşi cu un sirop făcut din miere de albine, apoi presăraţi cu multă  nucă, după care sunt daţi de pomană. Fetele duc de pomană la tanti Dorina...! 

-  Poftiţi, intraţi!, le îmbie vecina.

„Săru-mâna, am venit să vă aducem de pomană”,

„Intraţi, fetelor, bine aţi venit!” 

Medeea aprinde lumânările, apoi Iustina numeşte pe cei pentru care dă de pomană.

„Pe lumea asta să fie a dumneavoastră şi pe lumea cealaltă de sufletul bunicilor”.

„Bodaproste!”

„Să trăiţi!” , spune Iustina.

„Bodaproste!”

„Să trăiţi!”

Pe 9 Martie e obiceiul să se bea 40 pahare de vin în amintirea sfinţilor care au avut de suferit pentru credinţa lor. Din bătrâni se spune că acum, mai mult ca în alte zile, se prind cu uşurinţă vrăjile şi farmecele de case şi oameni, că mierea scoasă din stupi capătă puteri vindecătoare, iar tăierea primelor corzi de viţă-de-vie aduce rod bogat.  ( Janine VADISLAV )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.