Ziua de măcinici - tradiții, obiceiuri și superstiții în comuna Broșteni, județul Vrancea
Astăzi, creştinătatea ortodoxă prăznuieşte Ziua de Măcinici. Se spune că această zi păstrează urme rituale ale unui străvechi început de An agrar celebrat la echinocţiul de primăvară - 9 martie pe Stil vechi, hotar între iarnă şi vară - între zilele geroase ale Dochiei şi zilele călduroase ale Moşilor. În ziua de Măcinici se suprapun două sărbători de înnoire a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiţiei, moare şi se preface în stană de piatră, şi prima zi a Moşilor, jertfiţi şi transformaţi în cenuşă pe rugul funerar pentru dreapta lor credinţă. În această zi se dau de pomană de sufletul morţilor măcinici, o lumânare aprinsă şi un pahar de vin.
Tradiţia spune ca măcinicii se coc cu o zi înainte. În satul Broşteni e zarvă mare în ajun. Dis de dimineaţă se pregătesc făina, drojdia, mirodeniile şi nuca, aşa cum e obiceiul pe aceste locuri de sute şi sute de ani. Cristina Păun o învaţă pe fiica sa, Iustina, cum se fac măcinicii, să ştie când o fi la casa ei.
„Am cernut făina, am pus puţin zahăr, drojdie, ca mirodenii punem puţină coajă de lămâie, muiem totul cu apă călduţă, după care frământăm cu ulei. Hai Iustina, treci la frământat, ca mâine, poimâine vrei să te măriţi şi-o să zică soacră-ta că n-a fost maică-ta în stare să te-nveţe!”
„Eu mai ştiu câte ceva, se laudă Iustina, că o ajutam pe bunica la frământat.”
După ce aluatul a fost bine frământat şi lovit de câteva ori de fundul coveţii, să crească mai repede, Cristina spune,
„Acum să-i facem semnul crucii şi, cu Dumnezeu înainte!”
Pe Cristina o ajută la treabă şi finuţele ei, Brianna şi Medeea, care mai mult ar mânca decât ar lucra.
„Fetelor, aţi mai făcut vreodată măcinici? întreabă gazda.
„Am văzut-o pe mama cum făcea dar nu am ajutat-o niciodată”, spune Brianna.
„Eu aş mânca măcinicii...”, şopteşte Medeea cea sfioasă.
La Broşteni, alături de măcinici în forma cifrei 8, gospodinele fac, din acelaşi aluat, „păsări”, pentru copii. Cristina le învaţă şi pe fete cum se face o pasăre frumoasă.
- De la cine aţi învăţat să faceţi păsări? întreb.
„De la bunici. Făceau pentru copii de 9 Martie, pentru că de mucenici se consideră începutul primăverii şi păsările sunt cele care aduc primăvara”, spune Cristina Păun.
Când sunt gata de copt, Cristina bagă tava în cuptorul potrivit de fierbinte. Fetele pregătesc miezul de nucă pe care-l mărunţesc cu zdrobitorul de lemn, vechi de peste 100 de ani. Cât curăţă nucile, Iustina cântă un vechi cântec popular de pe Valea Milcovului. Frumos rumeniţi, mucenicii sunt unşi cu un sirop făcut din miere de albine, apoi presăraţi cu multă nucă, după care sunt daţi de pomană. Fetele duc de pomană la tanti Dorina...!
- Poftiţi, intraţi!, le îmbie vecina.
„Săru-mâna, am venit să vă aducem de pomană”,
„Intraţi, fetelor, bine aţi venit!”
Medeea aprinde lumânările, apoi Iustina numeşte pe cei pentru care dă de pomană.
„Pe lumea asta să fie a dumneavoastră şi pe lumea cealaltă de sufletul bunicilor”.
„Bodaproste!”
„Să trăiţi!” , spune Iustina.
„Bodaproste!”
„Să trăiţi!”
Pe 9 Martie e obiceiul să se bea 40 pahare de vin în amintirea sfinţilor care au avut de suferit pentru credinţa lor. Din bătrâni se spune că acum, mai mult ca în alte zile, se prind cu uşurinţă vrăjile şi farmecele de case şi oameni, că mierea scoasă din stupi capătă puteri vindecătoare, iar tăierea primelor corzi de viţă-de-vie aduce rod bogat. ( Janine VADISLAV )
Text republicat din Arhiva Zdv.Prima publicare în edița din 08.03.2018
Citiți și:
FOTO | Tradiţii şi obiceiuri de Sfinţii Mucenici, în comuna Soveja;
Mucenicii, între martiriu și Ziua bărbatului
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
