Vrâncenii tratați ca potențiali infractori Guvernul Bolojan impune pedepse penale pentru cei care nu-și plătesc amenzile contravenționale
Guvernul Bolojan introduce un adevărat mecanism de represiune împotriva celor care nu reușesc să-și plătească taxele și impozitele ori amenzile contravenționale. Între altele, prin noul pachet de austeritate, pe care intenționează să-și asume responsabilitatea, actualul premier propune ca românii, implicit vrâncenii, care nu-și plătesc amenzile contravenționale să fie condamnați penal.
Vrâncenii, la fel ca toți românii care nu-și vor plăti amenzile contravenționale în decurs de un an, fie că nu au bani, fie din alte motive, vor fi pedepsiți în baza Codului Penal cu muncă în folosul comunității sau amendă penală. Este una dintre măsurile de represiune prin care echipa lui Ilie Bolojan intenționează să scoată cât mai mulți bani din buzunarele românilor, în special a celor din categoriile vulnerabile, pensionari, persoane cu dizabilități, bolnavi, familii cu venituri mici.
Făcând o glumă, referitor la transformarea amenzilor contravenționale în pedepse penale, am putea spune că eșuând în demersul de a-i determina pe politicieni să renunțe la furt și corupție, guvernul vrea să-i transforme pe ceilalți români în infractori pentru ca nici un cetățean să mai poată reproșa că România este condusă de o castă de hoți.
Revenind la lucruril serioase, măsura de mai sus este prevăzută în „Legea privind adoptarea unor măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrative-teritoriale” pusă în dezbatere publică de Ministerul Dezvoltării pe 13 ianuarie. Ilie Bolojan vrea să-și asume răspunderea pe acest nou pachet de austeritate pe 29 ianuarie, astfel încât să intre în vigoare imediat.
„Dacă în termen de 12 luni de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției, amenda nu a fost achitată, organul fiscal local transmite procesul verbal de constatare a contravenției la judecătoria de pe raza căreia își are domiciliul contravenientul pentru ca instanța să dispună:
a) transformarea în muncă în folosul comunității;
b) transformarea în amendă penală, cu termen de plată 60 de zile”, prevede proiectul inițiat de echipa Bolojan.
Societarea civilă reacționează
Organizația neguvernamentală APADOR-Ch, care are drept obiectiv protecția drepturilor omului, a sesizat pericolul din această prevedere a legii inițiată de echipa Bolojan. Numeroși români, în special din categoriile vulnerabile, care nu au venituri suficiente pentru a-și plăti amenzile contravenționale vor deveni, prin această lege, infractori. Ei vor fi condamnați penal, iar pedeapsa va fi înscrisă în cazierul judiciar ceea ce le-ar putea crea probleme ulterioare.
Drept urmare, APADOR-Ch, solicită eliminarea literei b) de la propunerea de modificate a art. 28 al. 7 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor
„APADOR-Ch cere Guvernului să renunțe la propunerea de modificare a Codului administrativ, care prevede transformarea amenzilor contravenționale neplătite în amenzi penale. Potrivit proiectului pe care Guvernul vrea să-și asume răspunderea la finalul acestei luni, neplata unei amenzi contravenționale timp de 12 luni ar permite instanței să dispună fie muncă în folosul comunității, fie aplicarea unei amenzi penale”, se arată într-un comunicat de presă emis de organizație.
Potrivit sursei citate, amenda penală reprezintă o sancțiune penală, care nu poate fi aplicată decât pentru săvârșirea unei infracțiuni, nu și pentru săvârșirea unei contravenții. Nici o lege nu prevede că neachitarea unei amenzi contravenționale în termen de 12 luni de la data comunicări procesului-verbal reprezintă o infracțiune.
„Practic, e foarte greu de acceptat că simpla neplata unei datorii să constituie infracțiune (există o excepție, în art. 6/1 din Legea nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale, care prevede că este infracțiune fapta de reținere și neplată a anumitor impozite și contribuții – dar, în acel caz, infracțiunea este prevăzută într-o anumită lege; în cazul față, în nicio lege nu se prevede că e infracțiune neplata amenzii contravenționale într-un anumit termen). Doar dacă era prevăzută în lege o astfel de infracțiune, se putea stipula aplicarea unei amenzi penale.
Ca atare, nu se pot prevedea sancțiuni penale (inclusiv amendă penală) pentru comiterea unor contravenții, adică pentru fapte care nu sunt prevăzute de lege ca fiind infracțiuni.
Potrivit art. 1 și 2 din Codul penal, nicio persoană nu poate fi sancționată penal (inclusiv prin aplicarea unei amenzi penale) pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală, ca infracțiune, la data când a fost săvârșită.
În concluzie, prin introducerea acelui text, care prevede posibilitatea sancționării penale (prin amendă penală) a unei fapte care nu e prevăzută de lege ca fiind infracțiune sunt încălcate art. 1 și 2 din Codul penal și, astfel, este încălcat art. 1 al. 5 din Constituție”, se arată în comunicat.
Guvernul vrea să scoată bani de la români cu orice preț
Nu este singura măsură pe care o impune Guvernul condus de Ilie Bolojan împotriva celor care care nu-și pot achita taxele și impozitele locale sau amenzile contravenționale. Statul pare decis să sacrifice, în special, categoriile defavorizate, de cetățeni, punându-le în cârcă o povară aproape imposibil de suportat.
Prin noul proiect de lege este instituit un adevărat mecanism de represiune împotriva românilor din categoriile defavorizate. Astfel, primăriile vor putea executa silit indemnizațiile asistenților personali ai persoanelor cu handicap ori sumele plătite ca venit minim de incluziune în cazul celor care au datorii la plata taxelor și impozitelor majorate.
Trebuie spus că indemnizația netă a unui asistent personal gradația 0 în România este de 2.574 lei, echivalentul salariului minim net la care se aplică facilitatea fiscală de 300 lei netaxabili. În ce privește venitul minim de incluziune, valoarea netă a acestuia nu poate depăși 346 lei lei/lună/membru de familie sau 504 lei/lună în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puțin 65 de ani.
„Scopul principal al acestei modificări este de a permite autorităților fiscale să recupereze datoriile fiscale restante prin reținerea și executarea silită din indemnizația acordată persoanelor cu handicap grav, începând cu 2026. De asemenea, se urmărește asigurarea unei mai bune colectări a impozitelor și taxelor locale, protejând bugetele locale, în timp ce menține drepturile beneficiarilor de indemnizație să primească plățile complete dacă își achită obligațiile fiscale”, se precizează în nota de fundamentare a proiectului legislativ.
Mai mult, primăriile vor putea apela la recuperatori pentru a executa aceste sume, fapt ce va duce la adevărate drame sociale, așa cum s-a mai văzut în trecut.
De asemenea, șoferii care care nu-și achită amenzile contravenționale își vor pierde permisul de conducere până la stingerea tututor datoriilor pe care le au la autoritățile locale. Vor fi afectați, în special, cei care își câștigă traiul din această activitate, profesioniștii.
În plus, dacă nu-și achită amenzile contravenționale în termen de 90 de zile, de la rămânerea lor în vigoare, vor plăti cu 30% mai mult. Dacă nu reușesc să-și achite datoriile nici în următoarele 90 de zile, atunci suma de plată va mai crește cu 30%. Practic, în șase luni, amenzile contravenționale vor crește cu 60%.
Cetățenii puși să plătească pentru proasta guvernare PNL-PSD
Cele mai multe dintre măsurile de austeritate adoptate în ultimele șase luni sunt îndreptate împotriva cetățenilor, în special a celor din categoriile defavorizate. Inflexibil, lispsit de empatie, Ilie Bolojan a pus întreaga povară ficală pentru recuperarea deficitului, pe care o numește „reformă” pe spatele cetățenilor de rând:
- creșterea TVA și a accizelor;
- majorarea taxelor și impozitelor locale;
- reducerea indemnizațiilor de concediu medical, sub pretetul unei presupuse fraude niciodată dovedită;
- eliminarea co-asigurării la sănătate, măsură care lovește inclusiv în familiile cu venituri mici;
- tăierea burselor pentru elevi și studenți;
- tăierea pensiilor și a indemnizațiilor de creștere a copilului, prin introducerea CASS;
- introducerea, de la 1 februarie, a „taxei pe boală”, un impozit mascat pe care îl vor plăti bolnavii în incapacitate de muncă;
- concedieri colective care îi vor viza, cu precădere, pe funcționarii de carieră din administrația locală și centrală.
Risipa de fonduri publice este încurajată
În același timp, Ilie Bolojan a avut grijă să protejeze nomenclatura politică care cuprinde, care cuprinde inclusiv sinecuriștii de partid, precum și rețelele clientelare conectate la fondurile publice.
Deși vorbește despre reducerea cheltuielilor statului, premierul și echipa sa nu au în vedere decât cheltuielile de funcționare, dar nu și pe cele cu achiziția de bunuri și servicii. Nici una dintre reglementările pe care le propune nu are în vedere reducerea risipei de bani publici.
De altfel, conform unui studiu realizat de Radu Soviani, jurnalist și consultant financiar, și Laura Obreja Brașoveanu, profesor universitar doctor la ASE, cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut, în 2025, cu 4,17 miliarde de lei, raportat la anul precedent.
„Raționalizarea acestor cheltuieli nu a existat în 2025 - cheltuielile cu bunuri și servicii au totalizat 4,2% din PIB (79,7 miliarde de lei), în creștere cu 5,5% față de perioada similară din 2024 (4,17 miliarde de lei). Acest plus de consum guvernamental (în perioadă de ajustare economică) reprezintă mai mult decât tăierea cheltuielilor de capital în perioada similară (-3,16 miliarde de lei), de unde putem argumenta că actuala politică bugetară favorizează plusul de consum (profitabilitatea mai mare a unor furnizori de bunuri și servicii), în dauna investițiilor de capital - de unde finanțează plusul de cheltuieli de consum. În opinia noastră, un nivel de referință de reducere cu 20% a cheltuielilor cu bunuri și servicii în anul 2026 față de anul 2025 este realizabil, și preferabil intențiilor de politici anunțate, și anume de reducere a costurilor cu salariile de circa 10% - care antrenează un plus de contracție economică”.
În mod normal, povara fiscală pusă pe umerii cetățenilor, trebuia însoțită de reguli prin care primarii, președinții de consilii județene, șefii de instituții etc. să fie obligați să-și raționalizeze și să-și prioritizeze cheltuielile în funcție de necesitățile reale ale comunităților pe care le conduc. Or, astfel de măsuri nu există în ceea ce propaganda guvernamentală numește „reformă”. Dimpotrivă, risipa și direcționarea fondurilor către clientela politică este încurajată.
Mai mult, în condițiile în care Curtea de Conturi a fost transformată într-o structură decorativă, fără atribuții concrete de sancționare a celor care își bat joc de banii publici, era nevoie de introducera unor mecanisme de control și sancționare a celor care nu respectă legea.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
