Vrancea reală n-arată prea bine! Vezi infrastructura de irigații din județul nostru pe o hartă întocmită la nivel național
Conform hărții întocmite la nivel național și prezentată într-un articol publicat recent în Ziarul Financiar, în județul Vrancea există infrastructură de irigații pentru 5186 de hectare, iar din aceasta este funcțională 45%. În cazul în care infrastructura de irigații ar fi 100% funcțională, s-ar acoperi cu irigații 5% din totalul suprafeței agricole a județului Vrancea.
„Este cea mai gravă criză de până acum în agricultură. Criza din imobiliare din 2008 va fi criza din agricultură 2024“, spunea recent Teofil Dascălu, preşedintele Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice (ACCPT) Vrancea referindu-se la criza din agricultură cauzată de seceta din acest an.
Agricultura Românească în 2024: Secetă, Temperaturile Extreme și Lipsa Infrastructurii de Irigații Creează o Criză Majoră
Anul 2024 a adus în România o secetă severă, însoțită de temperaturi record, care a pus din nou agricultura la mila vremii. Producția de cereale, legume, cartofi și furaje pentru animale este grav afectată, iar fermierii așteaptă cu disperare sprijin din partea statului. Lipsa infrastructurii de irigații în aproape 20 de județe exacerbează situația, în timp ce acolo unde sistemele există, ele sunt insuficiente pentru a acoperi toate fermele.
Conform datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) din 13 august, România are o suprafață pregătită pentru irigații de 1,6 milioane de hectare, însă doar 794.000 de hectare pot fi efectiv irigate. Aceasta reprezintă mai puțin de 10% din suprafața arabilă totală a țării, care a fost de 8 milioane de hectare în 2023. Chiar dacă infrastructura ar funcționa la capacitate maximă, nu s-ar putea iriga nici măcar un sfert din această suprafață.
Județul Brăila este cel mai bine echipat din punct de vedere al irigațiilor, cu 334.000 de hectare pregătite, din care peste 80% sunt efectiv irigate. „Fermierii din Brăila au înțeles că fără irigații nu se poate. Am investit în reparații și am accesat fonduri europene, dar eforturile au fost făcute în mare parte din banii noștri”, a declarat Gabriel Stanciu, președintele cooperativei agricole Braicoop, care include peste 50 de membri ce cultivă cereale și plante oleaginoase pe 18.300 de hectare în județele Brăila, Galați și Buzău.
În ciuda investițiilor, anul acesta, din cauza secetei și a temperaturilor extreme, producția este estimată la doar 80% din media ultimilor trei ani în zonele irigate, iar în regiunile neirigate, producția va fi aproape nulă. Stanciu avertizează că dacă nu se vor face investiții urgente în irigații, agricultura românească este compromisă pe termen lung.
În județele vecine, precum Galați, situația este mult mai gravă. Deși Galațiul este unul dintre principalele bazine legumicole ale țării, doar 37% din suprafața agricolă ar putea fi irigată dacă sistemele existente ar funcționa la capacitate maximă. Situația este similară și în județele Olt, Giurgiu și Buzău, unde infrastructura de irigații este mult sub necesar.
Raymond Stanciu, director de vânzări la divizia de semințe Marcoser, subliniază că fermierii din zone tradițional neirigate, precum Covasna, sunt nevoiți să recurgă la irigații pentru culturi care anterior nu necesitau astfel de sisteme, cum ar fi cartofii. Lipsa irigațiilor afectează nu doar cantitatea, ci și calitatea furajelor, ceea ce va duce la scăderea producției de lapte și creșterea costurilor.
„Este cea mai gravă criză de până acum în agricultură. Criza din 2008 din imobiliare va fi echivalentul crizei din agricultură din 2024”, a avertizat Teofil Dascălu, președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice Vrancea. Estimările pentru producția de porumb din acest an sunt alarmante, cu doar 6-7 milioane de tone, comparativ cu recordul de peste 18 milioane de tone din 2018, ceea ce ar putea determina mulți fermieri să renunțe la această cultură.
Comparativ cu alte țări europene, România este mult în urmă la capitolul irigații. Dacă în zona de sud-est a țării, unde se află județul Brăila, se irigă peste 5% din suprafața agricolă, în partea de nord a țării procentul este mult mai mic. De exemplu, în Spania, în afara regiunii Galicia, majoritatea suprafeței agricole este bine irigată, cu procente care ajung la peste 30% în anumite regiuni.
Fără investiții semnificative și rapide în infrastructura de irigații, agricultura românească riscă să devină o victimă constantă a schimbărilor climatice, cu efecte dezastruoase asupra economiei și securității alimentare a țării.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
Polițiștii vrânceni au relansat campania „Alege-ţi cu grijă prietenii online!”, care se va desfăşura pe parcursul întregului an şcolar 2024-2025
De același autor
