Vrancea, pe harta adăposturilor civile din România: câte buncăre sunt în Focșani, Adjud și Panciu și în ce stare se află
La patru ani de la izbucnirea războiului din Ucraina, datele oficiale arată că sistemul național de adăpostire poate proteja doar un procent redus din populație. În județul Vrancea, majoritatea adăposturilor civile figurează ca fiind nefuncționale sau doar parțial funcționale.
Situația adăposturilor de protecție civilă în Vrancea: între evidențe oficiale și realitatea din teren
Un articol publicat duminică, 1 martie 2026, de G4Media arată că, la nivel național, România are 5.770 de adăposturi de protecție civilă publice și private. Pe hârtie, acestea ar putea primi sute de mii de persoane. În realitate însă, o mare parte dintre ele sunt nefuncționale sau doar parțial funcționale.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), doar 1.191 de adăposturi sunt funcționale, 3.345 sunt parțial funcționale, iar 1.234 sunt nefuncționale.
Raportul Curții de Conturi din 2025 este și mai tranșant: capacitatea reală de adăpostire a populației în caz de atac aerian este de doar 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite și 5,19% (989.507 persoane) dacă sunt luate în calcul și alte spații identificate – parcări subterane, pasaje, galerii, tuneluri.
Cum stă județul Vrancea
Conform listei publicate la nivel național, de g4media.ro în județul Vrancea există mai multe adăposturi civile în municipiul Focșani, dar și în Adjud și Panciu.



În Focșani, pe lista oficială apar adrese precum:
-
Strada Ulmului (mai multe imobile)
-
Strada Eroilor
-
Bulevardul Unirii
-
Bulevardul Independenței
-
Strada Calea Moldovei
-
Strada Alexandru Vlahuță
-
Strada Dornei
-
Strada Cuza Vodă
-
Bulevardul Gării
Majoritatea acestor adăposturi sunt încadrate ca fiind nefuncționale sau parțial funcționale, doar o parte fiind declarate funcționale.
În Adjud, adăposturile de pe strada Republicii și zona Bulevardului Gării figurează ca fiind în mare parte parțial funcționale, iar în Panciu, adăposturile de pe strada Nicolae Titulescu și Aleea Nicolae Titulescu sunt, de asemenea, clasificate drept parțial funcționale.
Datele arată că multe dintre adăposturile din Vrancea sunt amplasate la blocuri sau în spații private, iar capacitatea acestora variază de la câteva zeci la peste 100 de persoane, în funcție de suprafață.
Un sistem vechi, cu probleme structurale
Curtea de Conturi arată că 73% dintre adăposturile din România au fost construite înainte de 1990, iar peste 50% sunt neoperaționale.
„Actuala organizare a Sistemului național de adăpostire nu asigură o protecție suficientă a populației în situația unui conflict”, se arată în raportul instituției.
MAI precizează că, în caz de conflict armat, protecția populației s-ar face în trei faze:
-
Utilizarea adăposturilor existente și a adăposturilor naturale;
-
Amenajarea rapidă a subsolurilor și a altor spații;
-
Extinderea fondului de adăpostire în funcție de necesar.
Cu toate acestea, la nivelul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nu există date centralizate privind investiții sau reabilitări în curs.
Cum stă România față de alte state europene
În timp ce România poate adăposti doar un procent redus din populație, alte state europene tratează protecția civilă drept domeniu strategic.
Elveția își poate adăposti întreaga populație, Suedia are peste 64.000 de adăposturi, iar Finlanda dispune de peste 5.000 de buncăre doar în Helsinki, care pot fi convertite pentru situații de urgență în mai puțin de 72 de ore.
În acest context, întrebarea care se ridică și pentru Vrancea este cât de pregătit este județul în cazul unui scenariu de criză majoră.
Ce ar trebui să știe vrâncenii
Lista completă a adăposturilor de protecție civilă, inclusiv adresele și starea lor de funcționare, este publică și poate fi consultată la nivel național.
În condițiile actuale de securitate regională, transparența, reabilitarea infrastructurii și informarea populației devin esențiale.
Pentru județul Vrancea, datele arată clar: există adăposturi în evidențe, dar funcționalitatea lor reală ridică semne de întrebare.
Nicolae Manoliu














