Local

Vrancea, cel mai mic salariu mediu din țară, 1.990 de lei

Ionel Sclavone
8 iul 2019 964 vizualizări

Vrancea este județul în care se înregistrează cel mai mic salariu mediu din țară, arată un studiu al Syndex România. Mai mult, județul nostru este singurul în care venitul salarial mediu nu depășește 2.000 de lei. Lucrurile ar fi și mai dezastruoase dacă media n-ar fi fost crescută de salariile majorate ale bugetarilor. La acest capitol am fost depășiți de Vaslui, considerat până nu demult polul sărăciei în România dar și de Tulcea, județul cel mai slab dezvoltat din Regiunea Sud-Est. Pe primele locuri, în topul celor mai bine plătite județe din țară, se clasează București și Cluj. Cauzele menținerii salariului mediu la acest nivel, foarte scăzut, în Vrancea, au legătură cu administrația județeană condusă de PSD, dar și cu mediul de afaceri autohton.
 

În județul Vrancea se plătesc cele mai mici salarii din întreaga Românie, arată un studiu privind piaţa muncii în 2018 realizat de Syndex România, consultant ce realizează expertize economice și sociale pentru sindicate și pentru reprezentanții salariaților în structurile de dialog social. Mai mult, județul nostru este singurul din țară în care salariul mediu se situează sub 2.000 de lei, mai exact 1.990 de lei. De partea cealaltă, Bucureşti, cu un salariu mediu net lunar de 3.684 de lei, şi Cluj, cu 3.115 lei, conduc topul celor mai bine plătite judeţe din ţară.

Studiul arată că decalajele geografice sunt foarte ridicate, salariul mediu din Bucureşti este cu 84% mai mare decât cel din Vrancea. În 2018, anul cercetat, salariul mediu din Bucureşti a crescut cu 12,6% în 2018, în timp ce în județul nostru a crescut cu 11,1%. Comparația este valabilă și la nivel regional. Regiunile în care se raportează salarii mai reduse (Sud, Sud-est şi Nord-est, precum şi unele judeţe din Sud-vest) înregistrează rate de creştere salarială mai mici decât cele în care salariile au crescut deja mult peste media pe țară, Cluj, București, Sibiu, Timiș, Brașov.

La acest capitol, al salariului mediu, județul nostru a fost depășit de Vaslui – 2.137 de lei, considerat, până nu demult, polul sărăciei din România dar și de Tulcea – 2.240 de lei – cel mai puțin dezvoltat județ din Regiunea Sud-Est, din care face parte și Vrancea.

Situația ar fi, cu siguranță, mult mai dezastruoasă, însă media salarială este ridicată de veniturile obținute de bugetari, de două – trei ori mai mari decât ce se câștigă în mediul privat. Creşterile din sectorul public (administraţie, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială) sunt deosebit de ridicate, guvernul având în acest sens o politică explicită care în viziunea sa ar fi trebuit să aducă creștere economică și în celelalte sectoare.

Dezinteresul și lipsa de competență a administrației mențin județul în subdezvoltare

 

Cauzele nivelului foarte scăzut de salarizare din județul Vrancea, comparativ cu celelalte județe, trebuie căutate atât la nivelul administrației locale și județene, condusă de PSD, cât și la nivelul mediului de afaceri local.

La nivelul administrației PSD nu putem să nu remarcăm abordarea total nerealistă a problemelor de natură economică precum și lipsa unor strategii coerente menite să atragă investitori dispuși să dezvolte afaceri și să înființeze locuri de muncă mai bine plătite. În loc să fructifice avantajul pe care îl are județul Vrancea ca placă turnantă între provinciile istorice Moldova - Muntenia – Transilvania și Dobrogea, reprezentanții administrației locale și județene au tratat problema pur demagogic.

În locul unor politici coerente și bine fundamentate de atragere a investitorilor, PSD-iștii care conduc județul oferă doar scuze și justificări menite să explice refuzul marilor firme de a dezvolta afaceri în Vrancea: absența unui aeroport, lipsa infrastructurii de transport feroviar și rutier etc.

La începutul anilor 2000, aceștia au dezvoltat o așa zisă politică protecționistă, de respingere a investitorilor străini în scopul dezvolătării mediului de afaceri local. A fost un eșec. Singuri pe piață, fără concurenți, afaceriștii locali nu au avut interesul să ofere salarii competitive.

Nici mai târziu lucrurile nu au fost îndreptate. După abandonarea politicii protecționiste, în virtutea inerției, în loc să-i atragă, administrațiile locale și județene au continuat să pună piedici în calea investitorilor străini, făcându-i să plece spre alte zări.  

Spre deosebire de ceea ce se petrece în alte județe, la noi, politicul manifestă un dezinteres total față de dezvoltarea unor domenii economice specifice și de interes precum turismul și viticultura. Deși învățământul vrâncean IT are o bună tradiție, la nivel local nu se face nimic pentru atragerea specialiștilor în acest domeniu de viitor și foarte bănos.   

 

Paradoxul vrâncean: profituri mari - salarii mici

O altă cauză pentru care salariul mediu la nivelul județului nu depășește 2.000 de lei are legătură cu mediul local de afaceri. De foarte mulți ani, și datorită politicilor protecționiste ale administrației locale și județene care au alungat investitorii din Vrancea, firmele autohtone s-au obișnuit să plătească salarii foarte mici, la nivelul minim pe economie. Acest lucru este valabil chiar și în cazul societăților comerciale foarte profitabile.

La nivel local întâlnim situații paradoxale în care companii de succes, cu cifre de afaceri impresionante și profituri pe măsură, premiate la tot felul de concursuri, oferă angajaților condiții mizere de lucru și lefuri foarte mici. De altfel, pentru mulți afaceriști vrânceni aceasta este rețeta reușitei iar nu capacitățile lor antreprenoriale.

Protecționismul falimentar practicat de administrația locală, dezinteresul manifestat pentru dezvoltarea unor domenii economice specific, coroborată cu politica de salarizare practicată de firmele vrâncene, au avut ca efect migrarea forței de muncă în străinătate sau în alte orașe mai mari.

Chiar și așa, salariile în Vrancea se mențin tot la un nivel foarte scăzut. Mai nou, firmele, în special cele de confecții și din construcții, preferă să lucreze cu emigranți aduși din țările asiatice, care lucrează pe bani puțini și care nu ridică pretenții în privința condițiilor de muncă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.