Viticultorii din Vrancea cer reactivarea sistemului antigrindină după dezastrul de la Vârteșcoiu-zona Faraoanele
Federația Viticultorii Vrânceni a transmis o adresă oficială către Ministerul Agriculturii, Prefectura Vrancea și DAJ Vrancea, după ce ploile cu grindină au afectat sute de hectare de viță-de-vie în zona Vârteșcoiu – Faraoanele
Nemulțumire și îngrijorare în rândul viticultorilor vrânceni după episodul de vreme severă care a lovit în această săptămână zona viticolă Vârteșcoiu – Faraoanele. Federația Viticultorii Vrânceni a transmis miercuri, 13 mai 2026, o adresă oficială către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Instituția Prefectului Județului Vrancea și Direcția pentru Agricultură Județeană Vrancea, solicitând măsuri urgente și reluarea utilizării sistemului antigrindină.


Documentul este semnat de președintele Federației, dr. ing. Manole Toader, care atrage atenția asupra pagubelor produse în urma ploilor cu grindină din seara zilei de 12 mai 2026, dar și asupra problemelor generate de suspendarea lansării rachetelor antigrindină.
Potrivit reprezentanților viticultorilor, aproximativ 900 de hectare de viță-de-vie din unele zone viticole ale Vrancei au fost afectate de fenomenul meteorologic extrem. Imaginile surprinse în podgoriile din zona Vârteșcoiu – Faraoanele arată culturi lovite de grindină și terenuri afectate de precipitațiile abundente.
În adresa transmisă autorităților, Federația Viticultorii Vrânceni susține că sistemul antigrindină din Vrancea „a funcționat și a salvat mii de hectare de la înființare”, respingând ideea potrivit căreia lansările de rachete ar fi influențat seceta din ultimii ani.
„Explicația deținătorilor de culturi de câmp că au avut secetă din această cauză nu este susținută de argumente științifice”, se arată în documentul semnat de reprezentanții viticultorilor.
Aceștia propun o soluție de compromis, respectiv activarea sistemului antigrindină doar pentru zonele viticole, fără legătură cu zonele de cultură mare.
Federația amintește că Vrancea este unul dintre cele mai importante areale viticole din România și că în județ există 12 puncte de lansare a rachetelor antigrindină, amplasate în localități precum Șișlea, Panciu, Bolotești, Ruginești, Vârteșcoiu, Urechești sau Țifești. Potrivit documentului, prin intermediul acestor puncte sunt protejate peste 150.000 de hectare la nivelul județului Vrancea.
Viticultorii mai susțin că sistemul antigrindină „și-a dovedit eficiența și a fost testat înainte să fie pus în funcțiune”, afirmând că astfel de intervenții nu generează efecte care să reducă precipitațiile în zonele învecinate.
De asemenea, reprezentanții Federației Viticultorii Vrânceni afirmă că încă din anul 2024 au transmis către MADR o adresă prin care au atras atenția asupra problemelor cu care se confruntă producătorii de struguri și vin, însă susțin că nu au primit un răspuns în termenul legal.
În finalul documentului transmis autorităților, viticultorii cer verificarea aspectelor prezentate și adoptarea măsurilor necesare pentru protejarea podgoriilor vrâncene, afectate în această perioadă de fenomene meteorologice extreme.
Evenimentele din ultimele zile readuc în prim-plan dezbaterea privind funcționarea sistemului antigrindină în județul Vrancea, în contextul în care agricultorii și viticultorii au opinii diferite privind impactul acestuia asupra culturilor și precipitațiilor.
Nicolae Manoliu
Citiți și:Dezastru în podgoriile Vrancei: Grindina a distrus sute de hectare de viță-de-vie la Vârteșcoiu












