Local

VIDEO | Mierea de mană, bună pentru întărirea imunităţii în vreme de pandemie, susține familia de apicultori Zota, din Mărășești

Janine VADISLAV
24 nov 2020 5612 vizualizări

A fost un an greu pentru apicultorii vrânceni care şi-au văzut aproape înjumătăţit efectivul de albine, dar şi producţia de miere. Vremea capricioasă, bolile, substanţele chimice folosite de agricultori au pus vârf, drept urmare şi preţul mierii de albine la vânzare a crescut cu cel puţin 10 la sută. Probleme au fost mai mereu, dar niciodată ca acum. Ca să-şi mai recupereze din pierderi, apicultorii s-au văzut nevoiţi să scoată la vânzare produse apicole diverse, majoritatea cu rol important în creşterea imunităţii organismului uman, mai ales în acest moment când pandemia face atâtea victime.  

Lui Liviu şi Ionuţ Zota, din oraşul Mărăşeşti, apicultori din tată-n fiu de peste 50 de ani, le-a fost mai uşor să găsească soluţii rapide, care să le pună, cât de cât, stupina la adăpost. Au pierdut însă şi ei câţiva stupi din cei 300 pe care îi aveau, iar cheltuielile  de peste an s-au dublat aproape.

„M-am născut  cu stupii, dar stupii mei personali  îi am din 1984. Mi-au plăcut şi-mi plac în mod deosebit albinele. Noi lucrăm cu albina Carpatica, din zona noastră, albina tradiţională, care este meliferă, destul de rezistentă şi adaptată.  

- Câtă miere aţi făcut? întreb.

„Foarte puţin salcâm, polifloră de munte, de fâneaţă  mai multişoară, foarte puţin, chiar foarte puţin de mană. De altfel, mierea de mană şi cu mierea de salcâm  nu se fac în fiecare an. Am mai făcut şi un pic de miere de rapiţă, foarte puţină chiar, spune domnul Liviu Zota.”

Mai nou, mierea de mană, cu multiple calităţi curative, care se obţine de obicei în cantitate mică, a devenit mierea vedetă fiind considerată de mulţi  o „miere de fiţe”. Specialiştii sunt însă de altă părere. Pentru cei care nu cunosc este o miere ne-florală, făcută din răşini, pe care albinuţele le culeg din foioase, din conifere, precum şi prin colectarea excrementelor unor insecte care se hrănesc cu seva copacilor.  Mierea de mană - mai închisă la culoare, se vinde mai scump decât mierea de flori, deşi nu are un parfum, o aromă sau un gust formidabil, în schimb este de peste 20 de ori mai bogată în minerale...

- Aceasta este celebra miere de mană...? întreb.

„Este mierea de mană  din zona de munte şi are rolul  de a întări puterea de apărare a organismului. Mierea  de mană este de doua feluri : animală şi vegetală. Mierea vegetală este luată de albine de pe frunzele de stejar şi arţar, iar mierea animală  este luata de la nişte afide, care sunt în special pe conifere şi de unde le iau şi prelucrează tot ce au în guşa lor. E vorba de o serie de enzime care îmbunătăţesc acest nectar  pe care ele îl recoltează,” mai spune domnul Liviu Zota.  

Mierea de mana, despre care se spune că te fereşte de toate bolile, conţine 16% apă, 38% fructoză, 27% glucoză, 3% sucroză, 9% dextroză, 5% melezitoză, 7% aminoacizi şi minerale. Datorită bogăţiei de principii nutritive, mierea de mană are o serie de proprietăţi terapeutice de excepţie, favorizează refacerea florei intestinale. Oligozaharidele care intră în compoziţia mierii de mană sunt prebiotice care susţin dezvoltarea bacteriilor bune din intestin. De aceea se recomandă mierea în cazul tratamentelor cu antibiotice, utilizate de regulă în tratarea infecţiilor bacteriene.

Mierea, în diverse combinaţii cu polen, cu propolis, ajută la întărirea sistemului imunitar  care devine astfel mai rezistent la viruşi, la răceli, gripă. Pentru copii familia Zota a pregătit pasta de cătină şi siropul de cătină.

„Pe lângă mierea de mană, foarte eficient  este  şi propolisul, un antibiotic natural. Polenul este fortifiant important din care se pot face diferite mixturi, combinaţii de polen, propolis şi miere, polen crud, polen deshidratat, iar mierea se poate folosi şi cu fructe de pădure”, spune Ionuţ Zota.


O vorbă din popor spune că nevoia îl învaţă pe om. Aşa s-a întâmplat şi în familia Zota care, în vreme de pandemie, a pregătit pentru casă deocamdată, un dezinfectant pe bază de plante medicinale macerate în spirt, care miroase foarte bine, dar mai ales îşi face treaba ţinând microbii şi viruşii la distanţă..

„Noi îl folosim în familie, pentru infecţii de orice fel, gripă, coronavirus...,” spune domnul Liviu Zota.  

- Îl recomandaţi? întreb.

„Îl recomand, da”.

L-am testat şi noi, pe cuvânt! Are o aromă extraordinară, care rămâne multă vreme pe piele... Cred că îşi face treaba, l-aş folosi.

Dar, apicultorii vrânceni se tem de ceea ce ar putea fi mai rău, o iarna grea, iar albinele nu au reuşit să-şi facă rezerve consistente, ca într-un an bun. Dacă nu e mâncare, nici matca nu depune ouă, stupul ajungând în situaţie de risc. ( Janine VADISLAV )

Subiectul acestui articol a făcut și obiectul unei știri difuzate la emisunea Focus, din 21 noiembrie 2020, de postul  de televiziune Prima TV.Știrea despre familia de apicultori Zota din Mărășești, realizată de reporterul Janine Vadislav, poate fi vizionată în VIDEO de mai jos, de la minutul 32 și 29 de secunde.VIDEO:PrimaTV Romania

 

Despre familia de apicultori Zota din Mărășești citiți și articolul publicat în anul 2017 în Ziarul de Vramcea:Albinăritul, un mod de viață - Mierea, sănătate curată


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.