VIDEO | Zona Vrancea, imprevizibilă: Ce spun experții despre cutremurul din 16 septembrie 2024
Zona Vrancea rămâne una dintre cele mai periculoase regiuni seismice din Europa, iar cutremurul produs luni, 16 septembrie 2024, a reconfirmat această realitate. Potrivit seismologilor, cutremurul de 5,4 grade pe scara Richter, cu epicentrul la o adâncime de 126 de kilometri, a fost resimțit în mai multe orașe din România, inclusiv în București, dar și în Iași, Galați și Brașov. Cutremurul nu a generat replici până în prezent, însă experții avertizează că zona Vrancea este imprevizibilă și poate produce noi seisme în orice moment.
Mihai Diaconescu: „Zona Vrancea este plină de surprize”
Seismologul Mihai Diaconescu a discutat despre cutremurul de luni seara într-o intervenție la Antena 3 CNN, explicând complexitatea activității seismice din zona Vrancea. „Unda seismică este percepută mai întâi vertical, urmată de undele S, care provoacă forfecare. În zona Vrancea, un alt cutremur ar putea apărea oricând, în altă parte a zonei seismice”, a spus Diaconescu, subliniind caracterul imprevizibil al acestei regiuni.
Diaconescu a subliniat că nu există o corelație clară între numărul de cutremure minore și probabilitatea unui cutremur major în Vrancea, avertizând că orice eveniment seismic în această zonă este o „chestie de moment” și poate surveni fără o prevestire clară. De asemenea, el a subliniat că activitatea seismică din Vrancea nu are legătură cu alte regiuni tectonice din sudul continentului.
Constantin Ionescu: Undele s-au propagat mai intens spre Nord-Est
Constantin Ionescu, directorul Institutului Național de Fizica Pământului (INFP), a oferit o analiză detaliată a cutremurului de 5,4 grade, explicând că intensitatea resimțită în București a fost mai mică decât în alte regiuni, variind între 3 și 4 grade. Cu toate acestea, undele seismice s-au propagat mai intens spre Nord-Estul țării, unde au fost înregistrate valori de intensitate între 4 și 5 grade în orașe precum Iași, Galați, Brăila, Tulcea și chiar în Republica Moldova.
Ionescu a reamintit că zona Vrancea este cunoscută pentru producerea celor mai mari cutremure din România, datorită interacțiunii dintre plăcile tectonice europene și asiatice. În ciuda magnitudinii considerabile a seismului de luni, directorul INFP a precizat că nu s-au înregistrat replici și a amintit că, după seisme similare din trecut, nu au fost observate replici în următorii ani.
Vrancea, un pericol constant
Zona seismică Vrancea rămâne una dintre cele mai monitorizate regiuni din România, datorită riscului ridicat de cutremure majore. Deși cutremurul de 16 septembrie nu a provocat pagube majore, el servește drept un nou avertisment pentru locuitorii României că activitatea seismică din Vrancea este imprevizibilă și poate genera evenimente de magnitudine semnificativă în orice moment.
Seismologii subliniază că nu se poate prezice cu exactitate momentul în care un nou cutremur va lovi, însă zona rămâne activă și necesită o monitorizare constantă.
Citiți și:Cutremurul puternic de luni, 16 septembrie 2024, era așteptat de seismologi. Directorul INFP: „Trebuia să vină unul mai mare în zona Vrancea”
Un cutremur de magnitudine 5,4 a zguduit România luni, 16 septembrie 2024, la ora 17:40, stârnind panică în rândul populației. Resimțit în mai multe orașe din țară, dar și din afara granițelor, seismul a fost însă anticipat de seismologi, care se așteptau la producerea unui astfel de eveniment. Potrivit directorului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), Constantin Ionescu, cutremurul „trebuia să vină”, având în vedere faptul că ultimul seism de o magnitudine semnificativă în zona Vrancea a avut loc în 2018.
Cutremurul, produs la o adâncime de 126,8 kilometri, a fost anunțat pe site-ul INFP, care a devenit inaccesibil pentru minute bune din cauza numărului mare de accesări. În cele din urmă, informațiile oficiale au fost publicate, confirmând că epicentrul seismului a fost localizat în zona seismică Vrancea, județul Buzău.
„Practic, trebuia să vină un cutremur mai măricel în Vrancea, pentru că ultimul cutremur mai mare, peste 5, a fost în 2018”, a declarat Dr. Ing. Constantin Ionescu, potrivit cotidianului Adevărul. Specialiștii se așteptau la un astfel de seism, dat fiind intervalul lung de timp de la ultimul eveniment seismic major din regiune.
De asemenea, directorul INFP a ținut să clarifice că nu există nicio legătură între cutremurul de luni și inundațiile recente din sudul Moldovei, dezmințind astfel unele teorii vehiculate pe rețelele de socializare.
Chiar dacă Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISU) a avertizat asupra posibilității unor replici, specialiștii au explicat că, în cazul cutremurelor intermediare – adică cele produse la adâncimi între 90 și 150 de kilometri – replicile sunt rare. „Din experiența noastră, cutremurele intermediare nu produc replici imediate. Dacă ar fi avut o magnitudine de 6 sau peste, atunci ar fi fost posibil să apară replici, dar la un cutremur de acest gen, pentru zona Vrancea, acestea sunt rare”, a mai explicat Constantin Ionescu.
În concluzie, deși a fost resimțit puternic de locuitori, cutremurul din 16 septembrie nu a fost o surpriză pentru specialiști. Seismul era așteptat, având în vedere comportamentul seismic al zonei Vrancea, una dintre cele mai active regiuni seismice din Europa. Totuși, seismologii recomandă populației să rămână informată și să respecte instrucțiunile autorităților pentru a minimiza riscurile în caz de alte cutremure.
Vizionați și:VIDEO | Vrâncioaia și Ploștina: observatoarele seismologice INCDFP, văzute din dronă
VIDEO:INCD pentru Fizica Pământului
Citiți și articolul publicat pe site-ul capital.ro pe același subiect accesând titlul alăturat:Zona Vrancea e imprevizibilă. Ce spune un reputat seismolog despre cutremurul de luni
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
Polițiștii vrânceni au relansat campania „Alege-ţi cu grijă prietenii online!”, care se va desfăşura pe parcursul întregului an şcolar 2024-2025
De același autor
