VIDEO | Seceta, grindina și deciziile controversate: Vrancea prinsă la mijloc între știință, interese și conspirații
Sistemul de rachete antigrindină, odinioară salvatorul culturilor agricole din Vrancea, a devenit în prezent motiv de dispută aprinsă între fermieri, autorități și societatea civilă. O decizie luată de Ministerul Agriculturii în 2024 — aceea de a suspenda lansările — a generat un val de reacții contradictorii, alimentate de nemulțumiri, suspiciuni și fenomene meteo din ce în ce mai agresive.
Rachetele care nu mai pornesc
Timp de aproape două decenii, sistemul antigrindină a oferit o formă de protecție pentru aproximativ 25% din suprafața agricolă a României, inclusiv în județul Vrancea. Folosind rachete încărcate cu iodură de argint, lansate din 106 puncte coordonate, mecanismul urmărea reducerea dimensiunii particulelor de gheață din nori.
Dar în 2024, Ministerul Agriculturii a pus stop lansărilor, invocând lipsa unor studii științifice clare privind eficiența și posibilele efecte negative asupra mediului. În lipsa unui înlocuitor funcțional și eficient, decizia a fost percepută de mulți fermieri drept o condamnare la dezastru natural.
Fermierii, între grindină și secetă
În primele luni ale lui 2025, consecințele nu au întârziat să apară. Aprilie a fost una dintre cele mai distructive luni din ultimii ani: peste 200.000 de hectare de culturi agricole afectate de grindină și pagube estimate la aproape 200 de milioane de euro. În județe precum Ialomița, Prahova, Dâmbovița și Giurgiu, fenomenul a făcut ravagii — nu doar în agricultură, ci și asupra locuințelor, autoturismelor și chiar animalelor.
Antreprenorul Mihai Răzvan Moraru, cunoscut pentru implicarea sa în sectorul agroalimentar, a postat pe rețelele sociale un mesaj dur: „Asta se întâmplă când oamenii cred toate tâmpeniile conspiraționiste de pe internet, iar un ministru folosește populismul, nu știința! Cine va plăti pentru aceste pagube? Fermierii sau ministrul Barbu?”
În replică, alți agricultori văd în oprirea sistemului o șansă la redresare. Vrânceanul Vasilică Pamfil, fermier și critic fervent al sistemului antigrindină, a transmis vineri seară redacției noastre: „Ne plouă ca odinioară! Avem culturi excepționale, cum nu am mai avut de aproape 8 ani! Sistemul acela era nenorocirea noastră.”
Controverse, proteste și o stație atacată în Vrancea
Debutul sezonului agricol fără protecție antigrindină a reaprins tensiunile mai vechi. În 2024, în județul Vrancea, o stație de lansare a fost atacată de localnici furioși, convinși că rachetele „alungă ploaia”. Teofil Dascălu, președintele Asociației Fermierilor din Vrancea, declara atunci că „sistemul nu are o bază științifică solidă și nu e monitorizat corespunzător”.
Pe de altă parte, susținătorii sistemului, precum Ionuț Lazăr — director general în cadrul programului de intervenții active în atmosferă — susțin că eficiența e vizibilă: „Dacă grindina dispare la câteva minute după lansare, înseamnă că intervenția a funcționat. Studiile făcute până în 2019 nu indică pericole pentru sol sau apă.”
Ce urmează? Generatoare și… incertitudine
În lipsa rachetelor, autoritățile analizează introducerea generatoarelor terestre, o soluție folosită deja în Ungaria și Bulgaria. Acestea funcționează prin arderea controlată a iodurii de argint la sol, însă nu sunt încă testate la scară largă în România.
Între timp, peste 2,5 milioane de hectare agricole rămân complet neprotejate în fața grindinei. Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a cerut suspendarea sistemului până la realizarea unui studiu de impact — studiu care, potrivit celor mai recente informații, încă nu a fost demarat.
Între știință și populism
Pe fondul lipsei de date clare, mediul online a fost invadat de teorii și zvonuri care susțin că rachetele „usucă norii”. Moraru răspunde vehement: „Nu există niciun studiu care să demonstreze că iodura de argint provoacă secetă. China o folosește inclusiv pentru combaterea secetei, în cadrul unui sistem integrat cu sateliți și inteligență artificială.”
Tot el atrage atenția asupra faptului că România, aflată într-o zonă cu risc ridicat la grindină, riscă să își piardă complet capacitatea de apărare: „Am închis singurul sistem pe care îl aveam, fără dovezi că este dăunător.”
Un județ împărțit
Vrancea pare împărțită între două tabere ireconciliabile. De o parte, fermierii care își văd culturile lovite de grindină și cer revenirea la sistemul antigrindină. De cealaltă, agricultorii care consideră că, odată cu oprirea lansărilor, au revenit ploile și speranța.
Ceea ce e clar este că, între știință, politici publice ezitante și campanii de dezinformare, agricultura românească plătește prețul indeciziei. Într-un context marcat de schimbări climatice și fenomene extreme tot mai dese, Vrancea – și România – au nevoie urgent de soluții clare, bazate pe date, nu pe impresii.
Rămâne întrebarea: cine va trage următoarea rachetă? Și mai ales: cu ce efect?
Pentru corespondențe, informații sau opinii din partea cititorilor pe această temă, ne puteți scrie la ziaruldevrancea@ yahoo.ro și/sau pe whatsApp la numărul de telefon: 0722243496
Citiți și postarea activată duminică 25 mai 2025 pe contul de facebook Interventii Active in Atmosfera
Citiți în documentele atașate conținutul integral al precizărilor transmise redacției Ziarului de Vrancea de către fermierul vrâncean Vasilică Pamfil și al postărilor antreprenorului Mihai Răzvan Moraru
Fisiere atasate
- Postarea 1 a antreprenorului Mihai Răzvan Moraru activată vineri 23 mai 2025 pe contul său de facebook cu referire la oprirea funcționării sistemului antigrindină.docx
- Postarea 2 a antreprenorului Mihai Răzvan Moraru activată vineri 23 mai 2025 pe contul său de facebook cu referire la oprirea funcționării sistemului antigrindină.docx
- Precizările fermierului vrâncean Vasilică Pamfil despre ploaia din aceste zile și sistemul antigrindină transmisă redacției Ziarului de Vrancea, vineri 23 mai 2025.docx
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
