Local

VIDEO | Ce aflăm din rezultatele definitive ale Recensământului efectuat în Vrancea

În ședința Colegiului Prefectural de joi, 29 iunie 2023, au fost prezentate rezultatele Recensământului Populației și Locuinței (RPL) efectuat în 2022 pentru anul 2021, în județul Vrancea. Având în vedere importanța subiectului, cotidianul nostru vă prezintă înregistrarea VIDEO integrală, precum și transcrierea discuțiilor purtate în ședința menționată.

Printre concluziile prezentate cu acest prilej, aflăm că în județul Vrancea sunt 335.000 locuitori, cu 5000 mai puțini decât la Recensământul din 2011. Numărul bărbaților este puțin mai mic decât al femeilor: 48,9% în Vrancea (față de 48,5 % în România), respectiv 51,1% procentul femeilor în Vrancea (față de 51,5 % în România).

O altă informație interesantă se referă la raportul urban-rural: 32,7% dintre vrânceni trăiesc în mediul urban și 67,3% trăiesc în mediul rural, pe când la nivel național, în România, urbanul reprezintă 52,2 % și ruralul 47, 8 %.

Populația Municipiului Focșani a scăzut 13.000 de locuitori față de anul 2011 crescând în schimb numărul locuitorilor comunelor limitrofe. În 2011, Focșaniul avea 79.000 de persoane și acum are 66.000. Adjudul era la 16.000 de persoane în 2011, acum sunt doar 15.100. Mărășeștiul de la 10.000 a crescut la 11.000. Odobeștiul a crescut datorită unui cartier nou care s-a construit și care a impulsionat un pic creșterea. Însă nu cu foarte mult, cu aproximativ 70 de persoane. Orașul Panciu a coborât cu aproape 700 de persoane, ajungând la 6900 persoane, mai mic decât primele două-trei comune din județ.

Cea mai mare creștere a populației în mediul rural din județul Vrancea față de anul 2011 s-a înregistrat la Slobozia Bradului. Aceasta a crescut de la 7000 locuitori în 2011 cu aproape 2000, ajungând la 8900 de persoane în 2021. De asemenea, în comuna Homocea populația a ajuns la 7300 locuitori în 2021, cu peste 600 mai mulți decât în 2011. Nașterile în comuna Slobozia Bradului anul trecut au fost undeva la peste 300 de persoane, iar la Focșani au fost sub 300 de persoane​. Cea mai puțin populată comună din județul Vrancea are actualmente 1150 de locuitori și este comuna Bârsești. Nouă comune din județ au acum sub 1500 locuitori.

Vizionați și citiți în continuare înregistrarea VIDEO integrală, precum și transcrierea discuțiilor purtate în ședința Colegiului Prefectural de joi, 29 iunie 2023, pe subiectul rezultatelor finale și a concluziilor referitoare la Recensământul Populației și Locuinței (RPL) efectuat în 2022 pentru anul 2021 în județul Vrancea.

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: După cum știți, în luna iunie au fost prezentate datele finale ale Recensământului, dar atenție, nu toate datele, doar cele pe caracteristica demografiei. Avem un calendar până la sfârșitul anului în care vor fi prezentate și celelalte date care au rezultat din Recensământul Populației și al Locuinței (RPL). Recensământul s-a derulat în baza Ordonanței 19 din 2020 și aprobat de Legea 178 din același an care prevedea acest lucru. Aici am o sinteză destul de detaliată a unor cifre; voi expune doar câteva dintre acestea, adică „o sinteză a sintezei”. Dar înainte de acest lucru, am să prezint câteva chestii metodologice, pentru a înțelege mai bine cum s-a desfășurat Recensământul Populației și al Locuinței (RPL) în 2022 pentru anul 2021și pentru a găsi răspunsuri la unele întrebări de genul „eu nu am fost recenzat” sau, mă rog, ”nu m-a căutat nimeni acasă”.

După cum știți, acest proces de recenzare se desfășoară o dată la 10 ani și urmărește ca și indicatori caracteristicile demografice, sociale și economice ale populației. Sunt necesare aceste informații pentru statistici și pentru a observa care va fi stocul de locuințe, condițiile de locuit ale populației rezidente. Recensământul s-a desfășurat în perioada martie-iulie 2022 și a fost împărțit în două etape:

• Cea de autorecenzare înte 14 martie și 27 mai 2022: În această etapă fiecare cetățean al României, respectiv al județelor, a avut posibilitatea să se autorecenzeze, pe tabletă, pe calculator sau prin orice altă metodă electronică.
• Recenzarea prin interviu față în față, desfășurată în perioada 1 iunie-31 iulie 2022

​Ca și caracteristică de noutate, întreg Recensământul din 2022 s-a desfășurat în format digital. Este prima dată când se întâmplă acest lucru. Din cele 13 Recensăminte care au fost realizate până acum în România, cel de al XIII-lea s-a realizat în totalitate în format digital. Acest lucru a condus la obținerea unor rezultate mult mai rapide, drept urmare că furnizăm date la câteva luni de la finalizarea proiectului, adică aproape un an, când în cazurile Recensămintelor anterioare, dura și chiar trei ani până se diseminau datele. Deci acest lucru ne-a ajutat.

Ca populație care a fost recenzată, mai exact populația rezidentă aici au fost multe întrebări. „Cine are voie sau cine putea fi recenzat și cine nu”. „Deci persoana rezidentă include persoana de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședință obișnuită în România”; „Persoanele cu cetățenie română care sunt membre ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate”; „Membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii”; „Personalul național al bazelor științifice naționale stabilit în afara teritoriului geografic al țării”; „Persoanele de cetățenie română care sunt membri ai navelor de pescuit a altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic”. Conform definițiilor internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării următoarele persoane: persoane de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliu în România plecate în străinătate pe o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate pe o perioadă de cel puțin 12 luni. la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studiu, în interes de afaceri sau persoane plecate pe o perioadă îndelungată. Și tot aici în această categorie sunt persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pe o perioadă mai mică de 12 luni, adică persoanele temporar prezente. Au făcut obiectul recensământului dar nu au putut fi înregistrate în chestionare individuale anumite categorii de persoane: persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se autorecenzeze sau nici să primească recenzorul la ușă, adică populație necontactată. Procentul persoanelor la nivel național care a refuzat acest lucru e undeva la 4,8-5%. În Vrancea e puțin mai mic; cam 4%. Deci să spunem așa: nu stăm foarte rău. Am reușit să recenzăm un număr foarte mare de populația și atunci cifra e aproape de adevăr. Noi suntem la 335.000. Am pierdut față de ultimul Recensământ cam 5.000.

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: 335 000, deci 4% înseamnă 13.400.

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Da, 13.400.

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: E în regulă? Finanțiștii? Aici vorbim de matematică, nu de... 4% din 335.000.

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: La nivel național.

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: E important! Vă rog să rețineți comparația mea și să o verificați să vedeți care a fost procentul în 2011. Nu e foarte mare diferența! 5.000. Acum trebuie văzut și cărui fapt se datorează. Adică câte decese am avut și câte nașteri pe raza județului în cei 10 ani. Și vedem și de acolo o dinamică 

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Trendul este descendent! E scădere! 

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Clar! Dar 5.000 nu mi se par mulți. Având în vedere că nașterile sunt inferioare deceselor. Și foarte mult. Sunt localități care nu mai înregistrează practic nașteri. Dar decese, o mulțime! Știți de ce mă interesează foarte mult? Că trebuie să vedem și raportat la 2011 dar și la acest moment. În special pentru că din punctul meu de vedere s-au întors foarte mulți români în țară. Chiar dacă unii au mai venit din alte județe, prin anumite localități, cum am mai văzut, dar foarte mulți au început să se întoarcă în țară. Și acesta ar fi un reper și poate să continuăm anumite politici care i-au determinat să revină în țară. Pentru că haideți să mai spunem ceva! Noi sutem 19 milioane de rezidenți. Nu știm în Diaspora câți sunt plecați. Da? N-au fost recenzați.

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Nu avem o informație clară câți. Oricum, peste 5 milioane.

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Deci suntem undeva la 24 de milioane de români din toate țările.

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Dacă luăm și Moldova... Ajungem la 30 de milioane. Dacă-i luăm și...

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Fără Moldova. Că e stat separat. Dar e interesant. Și repet, 5.000 acesta (n.r. cu care a ieșit numărul de locuitori ai județului Vrancea mai mic la Recensământul din 2021 față de Recensământul din 2011), doar dacă luăm decesele și nașterile s-ar putea să fie mult mai mare diferența de 5.000 (între decese și nașteri în ultimii 10 ani în județul Vrancea). Hai să vedem! Rețineți ca temă!

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Pe lângă Recensământul cel propriu-zis, la nivel național a mai fost, folosind gilimelele, „importat” aproape 1 milion de persoane. Ce înseamnă aceasta? Că s-au cules date din instituții administrative. Deci, adică au fost recenzate și acele persoane care nu au fost găsite la domiciliu sau care n-au vrut să declare date.

Acum o să trecem la câteva tabele comparative. Am ales deocamdată comparativ cu ultimul Recensământ din 2011. Și am să fac comparația pe Vrancea și pe România. De exemplu, la rezidenți în Vrancea, numărul bărbaților este mai mic decât al femeilor. Sunt undeva la 48,9% în Vrancea, față de 48,5 % în România. Respectiv la femei avem un procent de 51,1% în Vrancea față de 51,5 % în România. O altă statistică care mie mi s-a părut chiar cea mai interesantă ca și cifră este faptul că în Vrancea, populația care trăiește în urban este într-un procent de 32,7% și în rural 67, 3% pe când la nivel național, în România, urbanul reprezintă 52,2 % și ruralul 47, 8 %. O cifră care este destul de interesantă.

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Din ce perspectivă o vedeți interesantă?  

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: E interesantă, că mulți din vrânceni au - și acum se vede la următorul grafic -populația Focșaniului care a scăzut la 66.000. adică foarte mult față de... Dacă ne raportăm la acum 20 de ani când eram 100.000 la nivel de Focșani, acum suntem la 66.000 de persoane. Deci practic undeva la 34.000 și se vede și-n creșterea din comunele limitrofe, cărora le-a crescut populația în medie cu 1000-1500 de locuitori sau câteva sute. Adică s-au retras vrâncenii în mediul rural.

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Și în special vrâncenii cu predilecție pleacă din orașe către zonele rurale cele mai dezvoltate și mai apropiate de marile orașe.

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: La următorul grafic avem creșterea, cum spunea și domnul prefect mai devreme, în special la două comune la care populația este de etnie romă care se mențin în top. Respectiv Slobozia Bradului, cu aproape 9.000 de persoane și Homocea, cu 7.300. În rest a mai crescut populația în comunele limitrofe orașelor și municipiilor. Dar avem și comune cum e Bârseștiul, care are 1.150 de pesoane. Adică a scăzut într-un ritm...

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Hai să vedem puțin. Pentru că Slobozia Bradului și Homocea de exemplu nu fac parte din categoria exemplului anterior cu vrâncenii care pleacă din orașe și se duc în comune. Acolo e creștere demografică naturală. Adică e clar că sunt mai multe nașteri decât decese; și aceasta e foarte bine și ar trebui să luăm cu toții exemplu ca și comunitate (n.r. se aud râsete în sală). Nu vă gândiți unde doriți. E bine că vă gândiți măcar. Poate și faceți. Să creștem demografia. La Slobozia Bradului avem 8.900. Da? Și au luat-o în 2011 de la 7.000. Deci aproape 2000 de persoane. Deci e ceva! Deci se poate, mai pe românește! Da?    

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Au cea mai mare școală din județ. 1.700 elevi. Mai este o cifră interesantă

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Homocea e mai mică. 600 și ceva de locuitori mai mulți față de 2011.

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Nașterile în Slobozia Bradului anul trecut au fost undeva la 300 și ceva de persoane, iar la Focșani au fost sub 300 de persoane. Deci e iar o cifră care trebuie să ne pună un semn de întrebare. Deci Focșaniul a avut ca număr de nașteri anul trecut mai puțin de 300 persoane. Față de Solobozia Bradului care a depășit 300.

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: E bine pentru români. Cu urșii, cu insectele...

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Voiam să mai completez câteva date. Ca și cetățeni străini pe raza județului Vrancea, avem undeva la sub 1%. Iar cele mai multe persoane le avem: italieni undeva la 145 de persoane și moldoveni la 109 persoane. Mai avem și alte naționalități 1, 2, 5, 7 persoane nu enumăr aici. 

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: O secundă! Ați trecut foarte repede. Cea mai puțin populată comună 1150 de locuitori la Bârsești. Câte comune sunt sub 1500 la momentul acesta? Trec de 10-12? 

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Deci avem așa: 9 (nouă) comune din județul Vrancea cu sub 1.500 locuitori

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Și între 2.000 și 1.500? Le mai vedem pe acestea. Le mai discutăm. Este interesant și aceasta pentru că unele localități s-au depopulat și din zona premontană și montană cu predilecție. Dar și din zona de câmpie. Și la fel localități foarte îndepărtate de zonele urbane. Și cred că acolo la fel, ca autorități și instituții trebuie să găsim niște strategii. Că nu putem să lăsăm depopulate anumite zone ale județului. Pentru că acelea, știți foarte bine, devin „sălbatice”. Și nu cred că e cazul. Avem în Vrancea mai mult decât trebuie. Dacă „sălbăticim” și mai mult... 

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Dacă luăm ca trend, orașele au fost cele care au scăzut cel mai mult. Începând cu Focșaniul am doar două date comparative. În 2011 Focșaniul avea 79.000 de persoane și acum suntem la 66.000. Respectiv Adjudul era la 16.000 de persoane acum sunt doar 15.100. Mărășeștiul de la 10.000 a crescut la 11.000. Odobeștiul la fel, dar a crescut datorită acelui cartier care s-a construit și a impulsionat un pic creșterea. Dar nu cu foarte mult, nici 100 de persoane dacă nu greșesc, vreo 70 de persoane. Iar Panciu a coborât aproape 700 de persoane. Deci orașul Panciu e la 6900 persoane; mai mic decât primele două-trei comune din județ. Dar aceasta este! Sunt evoluții care nu au depins în totalitate de noi. Suntem în... Mișcarea populației care oricum o să avem indicator undeva. Mobilitatea populației rezidente undeva în septembrie va fi comunicată. Toate datele le găsiți pe site-ul recensamantromania.ro 

Acolo sunt complete. Și acolo găsiți peste 100 de indicatori 

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Deci Municipiul Focșani, 13.000 pe minus

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Aici avem iar grafice pe fiecare localitate în parte. În materialul prezentat la mapă, cel extins, au fost publicate și datele pe sate. Aveți acolo inclusiv populația pe sate. Fiecare sat component al unui UAT (Unitate Administrativ Teritorială) are populația exact cât a fost recenzată. Puteți vedea până în detaliu, chiar la nivel de sat. Eu știu, poate sunt instituții, autorități sau primării interesate să analizeze acest indicator până la nivel de sat.

Mai avem aici un indicator interesant, în 2011 la nivel de Vrancea avem populația necăsătorită undeva la 38.000 de persoane, iar acum avem undeva la 39.900. Deci a crescut acest procent al vrâncenilor care refuză să se căsătorească.

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Aceasta explică și situația demografică.Trebuie să găsim stimulente să-i determine să se căsătorească.

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Și ultimul indicator pe care-l mai citesc. La divorțați nu avem creștere la nivel de Vrancea. Dar la nivel național, o dublare și (față de 2011). De la 4, 2% procent în România în 2011 la divorțuri am ajuns la 9,9% în 2021. La nivel de România mă refer. La Vrancea stăm mai bine. Nu e chai așa de grav!

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: De la 3,8% în 2011 la divorțuri în Vrancea s-a ajuns la 5,2% în 2021

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Ca o concluzie finală: echipa UCIR (Unității de Coordonare și Implementare a Recensământului) coordonată de domnul prefect în calitate de președinte consider că și-a atins obiectivele în totalitate. Am să fiu un pic lipsit de modestie acum și am să afirm că am luat ca județ locul I pe țară în ceea ce privește eficiența de recenzare. Acest loc ocupat se datorează și echipei RPL (Recensământului Populației și Locuinței) formată din 12 persoane, care au fost angajate special pentru acest lucru. Și nu în ultimul rând implicării totale a primarilor și a personalului din cadrul UAT-urilor județului care au răspuns de partea de Recensământ. Un alt motiv al reușitei noastre îl pot considera și faptul că echipa RPL din cadrul Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea a fost împărțită în 5 și făceam 5 trasee simultan pe zi. Așa în medie 3 zile reușeam să vizităm tot județul la fiecare UAT în parte. Am fost nevoiți să facem minim 3 vizite la fiecare UAT pentru a-i ajuta să atingă acest deziderat. Pentru că mulți, nu știu, nu neapărat să fiu răutăcios că nu înțelegeau, dar interpretau greșit anumite norme. Și atunci era necesar să mergem cu personaulul din Direcție ca să le explicăm cum pot proceda să facă corect. Mai menționez un aspect. Și anume faptul că recenzorii au fost în total în număr de 575. Propunerea de recenzori a fost făcută de către UAT-uri, dar selecția făcut-o personalul DJS Vrancea. Am avut trei situații în care au fost refuzați să facă parte din echipă. Pentru că nici măcar nu știau să deschidă o tabletă, d-apoi să o mai și folosească! Iar pe parcursul întregului proces au fost schimbați 21 de recenzori. Pentru că refuzau efectiv să meargă în teritoriu să-și îndeplinească îndatoririle. 

Prefectul județului Vrancea Nicușor Halici: Atât a fost de interes pentru colegi. Este important faptul că am reușit totuși o recenzare apropiată de realitatea județeană. Și chiar dacă mai sunt anumite sincope. Chiar dacă există acel procent de 4% pe care îl avem și pe acela la fel estimat că nu i-am văzut chiar pe toți, probabil că mai sunt de ordinul zecilor persoane care n-au fost identificate, care trăiesc extrem de izolat și au o viață din aceasta nu foarte bine organizată și nu au putut fi interpelați. E de interes să vedem cum determinăm pe de o parte popularea zonelor extreme. Care au scăzut foarte mult. Pe de altă parte această, hai să-i spunem abordare de stil nou care văd că se accentuează tot mai mult și la nivel național dar nu instituțional din fericire dar mai ales la nivelul internațional din punct de vedere al noilor dogme sociale. Fără mamă, fără tată. Fără nimic din zona aceasta nu doar creștină ci și umană și poate e unul din motivele la care trebuie să ne aplecăm în următoarea perioadă. Având în vedere că a crescut și numărul persoanelor care sunt necăsătorite și n-avem cum să ne așteptăm și la o creștere demografică dar mai ales la o dezvoltare coerentă sau sustenabilă a județului sau a țării în condițiile în care noi nu mai trăim normal. Normalitatea aceasta te influențează pozitiv; anormalitatea, negativ. Indiferent că ne credem noi niște persoane așa izolate, fiecare avem însemnătatea și puterea de a determina ceva pozitiv sau negativ. Normal că este de foarte mare interes și din punct de vedere al analizei și instituționale nu doar de specialitate .Poate în alte zone de psihologie. Să vedem cum găsim anumite răspunsuri. Și după aceea să le transpunem în anumite măsuri guvernamentale pentru a, știu eu, atrage. Pentru că vedem că în primul rând, stimulii sunt cei mai eficienți în a rezolva lucrurile. Și poate să stimulăm și mai mult și căsătoriile după aceea și nașterile. La nașteri tot insistăm, dar pare-se că nu suficient și nu cu cele mai bune măsuri ca să determinăm și mai mult pe semenii noștri să aibă cât mai mulți copii.     

Vasile Apostu Croitoru, directorul executiv al Direcției Județene de Statistică (DJS) Vrancea: Mai am o singură noutate. Începând cu anul 2024 -2025, Recensământul pe caracteristica demografică se va realiza anual. Prin acest lucru practic vor să urmărească procesul de îmbătrânire a populației care se menține pe un trend ascendent de la an la an. Deci practic vor să facă Recensământ anual doar pe populație, începând cu 2024-2025. 

---