VIDEO | Miza Casei Missir din Focșani: Consiliul Județean Vrancea susține că sediul Muzeului Vrancei nu poate fi restituit în natură
Clădirea monument de pe B-dul Gării nr. 1, restaurată cu fonduri europene și redeschisă publicului, se află în centrul unui nou episod juridic. CJ Vrancea invocă legea, investițiile făcute și interesul public pentru menținerea imobilului în patrimoniul județului.
Vizionați în VIDEO de mai jos înregistrarea conferinței de presă susținută luni 9 martie 2026 pe subiectul Casa Alaci
VIDEO:Consiliul Județean Vrancea
Consiliul Județean Vrancea a făcut public un punct de vedere amplu privind situația juridică a imobilului din municipiul Focșani, B-dul Gării nr. 1, clădire cunoscută drept sediul Secției de Istorie și Arheologie a Muzeului Vrancei. Potrivit informării prezentate după conferința de presă susținută în aceeași zi de președintele CJ Vrancea, instituția contestă concluzia Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, care a invalidat o dispoziție emisă în anul 2001 și a apreciat că nu ar fi fost dovedită imposibilitatea restituirii în natură a imobilului.
În centrul disputei se află una dintre clădirile emblematice ale patrimoniului focșănean, monument istoric restaurat în ultimii ani printr-un proiect european al Consiliului Județean Vrancea. Documentele publice ale CJ arată că investiția de consolidare și restaurare a fost implementată în perioada 16 mai 2018 – 31 decembrie 2023, iar obiectivul a fost redat circuitului cultural și turistic.
CJ Vrancea: în 2001 s-a aplicat corect legea în vigoare
În informarea transmisă, Consiliul Județean Vrancea susține că dispoziția emisă în 2001 de președintele instituției a fost legală și temeinică la data adoptării, întrucât legislația de atunci nu permitea restituirea în natură pentru imobile ocupate de instituții publice și așezăminte social-culturale necesare continuării activităților de interes public. În această logică, foștilor proprietari li s-ar fi cuvenit măsuri reparatorii prin echivalent, nu restituirea clădirii.
CJ Vrancea mai arată că actul administrativ a fost transmis Prefecturii pentru controlul de legalitate și că persoanele îndreptățite nu l-au contestat în termenul prevăzut de lege. Mai mult, potrivit aceleiași surse, acestea ar fi acceptat atunci varianta despăgubirii prin echivalent bănesc.
Modificările legislative, în centrul controversei
Instituția județeană explică faptul că art. 16 din Legea nr. 10/2001 a fost modificat ulterior, în 2005, astfel încât imobilele în care funcționează muzee puteau fi restituite foștilor proprietari, cu obligația menținerii destinației pe o perioadă de până la 5 ani. Totuși, CJ Vrancea susține că această modificare nu ar trebui aplicată unor dispoziții emise anterior, invocând inclusiv jurisprudență în acest sens.
În același timp, Consiliul Județean reclamă faptul că procedura de despăgubire nu a fost finalizată în termenele prevăzute de Legea nr. 165/2013 și că entitatea competentă ar fi trebuit să soluționeze dosarul în ordinea înregistrării sale. Legea nr. 165/2013, modificată ulterior prin OUG nr. 38/2025, rămâne una dintre piesele-cheie ale dosarului, mai ales în ceea ce privește raportul dintre restituirea în natură, sporul de valoare al imobilului și măsurile compensatorii. OUG nr. 38/2025 a introdus explicit regula potrivit căreia, dacă sporul de valoare adus construcțiilor depășește 50% din valoarea imobilului de la data preluării, nu se mai dispune restituirea în natură, imobilul fiind considerat „nou” în raport cu cel preluat.
Argumentul major al CJ: clădirea a fost restaurată masiv cu bani europeni
Unul dintre cele mai puternice argumente invocate de administrația județeană privește investițiile realizate la sediul Muzeului Vrancei din Focșani. Potrivit datelor publice ale CJ Vrancea, proiectul de restaurare a avut o valoare totală de peste 5,4 milioane de lei, din care finanțarea nerambursabilă a depășit 4,37 milioane de lei.
În informarea transmisă presei, CJ susține că valoarea construcției a crescut de peste zece ori față de cea existentă anterior reabilitării, iar o eventuală restituire în natură ar pune în pericol perioada de sustenabilitate a proiectului european, care se întinde până în 2029. Într-un asemenea scenariu, județul Vrancea ar putea ajunge în situația de a returna integral finanțarea primită pentru restaurare, arată instituția.
Un imobil cu valoare istorică și simbolică pentru Focșani
Clădirea de pe B-dul Gării nr. 1 este cunoscută publicului drept Casa Alaci, dar în spațiul public au fost aduse argumente documentare că denumirea istorică mai corectă ar fi Casa Missir, după numele comerciantului armean Ghiță Missir, cel care a construit imobilul la sfârșitul secolului al XIX-lea. În articole publicate anterior de Ziarul de Vrancea și în informații publice ale CJ Vrancea, clădirea apare ca un reper important al patrimoniului urban din Focșani și al memoriei comunității armene din oraș.
Redeschiderea spațiului muzeal a fost anunțată la finalul anului 2024, în cadrul Zilelor Muzeului Vrancei, când publicul a fost invitat să revină în imobilul reabilitat, cu expoziții dedicate arheologiei și istoriei locale.
Ce urmează
Consiliul Județean Vrancea anunță că va continua demersurile administrative și juridice pentru a susține menținerea în proprietatea publică a județului a imobilului din Focșani, str. Gării nr. 1. Instituția apreciază că, în condițiile actualului cadru legal, ale investițiilor realizate și ale interesului public major legat de funcționarea Muzeului Vrancei, soluția corectă ar trebui să fie continuarea procedurii prin măsuri compensatorii, nu restituirea în natură.
Pentru Focșani și pentru Vrancea, dosarul nu este doar unul juridic. Este și o discuție despre patrimoniu, memorie urbană, bani publici investiți în restaurare și viitorul unei clădiri-simbol care găzduiește o parte importantă din istoria județului.
Corneliu Condurache
VIDEO | Consiliul Județean Vrancea:Casa Alaci, un obiectiv consolidat și restaurat!;
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
