VIDEO | Imagini surprinse în Focșani imediat după seismul din 4 Martie 1977
La 46 de ani de la cel mai devastator cutremur din istoria recentă a României , o serie de imagini-document din arhiva personală a lui Constantin Balaci postate pe contul său de faceboob în anul 2020 surprind Focșaniul imediat după seism, precum și mobilizarea spontană a focşănenilor din noaptea cutremurului.
Sursă © Constantin Balaci (arhiva personală de film)”-Constantin Balaci-contul de facebook
”La 43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, vă prezint imagini-document referitoare la cel mai devastator cutremur din istoria recentă a României, imagini care nu au ajuns pînă acum la publicul larg. Prin Decretul Prezidenţial din 4 martie 1977, Nicolae Ceauşescu instituia starea de necesitate pe teritoriul Republicii Socialiste România. La articolul 10, acesta stipula că: „întreaga populaţie aptă de muncă este obligată să participe la toate acţiunile organizate pentru înlăturarea consecinţelor cutremurului“. Ziarul „Milcovul“ a lucrat pentru realizarea de afişe cu Decretul Prezidenţial, ele fiind afişate în tot oraşul Focşani în dimineața zilei de 5 martie. Aşadar,camera de luat vederi a surprins imagini imediat dupa seism şi documentează clădiri avariate din Municipiul Focşani, dar şi mobilizarea spontană a focşănenilor din noaptea cutremurului.S olidaritatea unui oraş care ne arată că există viaţă după cutremur.
Sursă © Constantin Balaci (arhiva personală de film)”-Constantin Balaci-contul de facebook
Citiți și:Vrancea, Japonia Europei
Județul nostru este una dintre regiunile cele mai lovite de cutremure din Europa. De-a lungul timpului, zece mari cutremure au zdruncinat așezările fostului județ Putna. Cel mai mare cutremur din veacul trecut a fost pe 10 noiembrie 1940, iar ultimul mare cutremur a fost pe 4 Martie 1977
Se împlinesc 46 de ani de la cel mai mare cutremur de după al Doilea Razboi Mondial. Pe 4 Martie 1977, România a fost zdruncinată de un seism de 7 grade pe scara Richter, înregistrându-se nu mai puțin de 1500 de victime. Conform seismologilor, Țara Vrancei este un fel de Japonie a Europei, zona cu cele mai multe cutremure din Europa. Deși nu toate sunt simtițe de populație, zilnic, la 100 de km în adâncurile pământurilor din Munții Vrancei au loc mișcări tectonice. Din când, în când acestea ajung la 4 grade pe scara Richter, iar o data la 30-35 de ani,conform statisticilor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, are loc un seism care poate depăși, uneori, 7 grade pe scara Richter. Orașele județului sunt cele mai vulnerabile, în cazul unui seism de o asemenea intensitate.
Ultimele zece mari cutremure
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvolatare pentru Fizica Pământului, în anul 1802 a avut loc unul dintre cele mai mari cutremure din istoria României, considerat de 7,9 grade. în cronicile vremii este numit chiar "cutremurul cel mare" iar dimensiunea distrugerilor o putem deduce dupa pierderile cauzate lăcașurilor de cult, puținele clădiri care au rezistat, din acea vreme, fiind printre puținele clădiri construite din cărămidă. Astfel, peste 20 de lăcașuri de cult au fost avariate, din care unele distruse definitiv, cum a fost cazul bisericilor voievodale din Soveja și Vizantea. Au urmat un mare cutremur la 1838, pe care însemnările timpului îl aseamănă cu seismul de la 1802. După această dată și până în zilele noastre, cutremurele mari s-au succedat o data la trei decenii. Astfel, în 1868, 1894, 1908, 1940 și 1977 aceste locuri au fost zdruncinate de cutremure de peste 7 grade. între acestea au fost zeci de cutremure de mica intensitate, care au adus totuși nopți nedormite locuitorilor satelor și oraselor Vrancei. Primul mare cutremur din perioada constructiilor moderne a fost cel de pe 10 noiembrie 1940, când orașul Panciu a fost ras de pe suprafața Pământului. Seismul de 7,4 grade a distrus nu numai clădirile orașului Panciu, dar și mii de clădiri din Focșani și din restul județului, inclusiv zeci de biserici. Unele din acestea nu au mai putut fi consolidate și sunt în ruină și astăzi, ca de pilda biserica "Sfinții Apostoli" din Odobești și Bicerica Armeană "Sfintul Gheorghe" din Focșani. Altele au fost între timp demolate, ca Biserica Domnească din Focșani sau sunt pe cale de fi distruse definitiv, cum este biserica "Sfinții împărați Constantin și Elena" de la Mănăstirea Dalhăuți. Al doilea mare cutremur din secolul trecut a fost cel din 4 Martie 1977, de la care se împlinesc trei decenii(n.e. 46 de ani pe 4 martie 2023) și care este cel mai proaspăt în memoria colectivă.
Sistem de avertizare
Indiferent că vrem sau nu, mai devreme sau mai târziu, un cutremur de amplitudine ne va lovi din nou. Din fericire pentru vrânceni, avantajul situării pe falia euro-asiatică, unde cutremurul se produce la aproximativ 100 km adâncime face ca, între momentul mișcării plăcilor tectonice și efectul devastator al undelor de șoc să existe circa 20-22 de secunde. Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Pământului a implementat recent la Ploștina, în comuna Vrâncioaia, un sistem de avertizare seismică în timp real unic in Europa. Acesta semnalează cutremurele de pământ de peste 7 grade pe scara Richter în mai puțin de o secundă și mai mult decât atât, poate bloca în timpul seismelor puternice rețelele de gaz metan, trenurile de mare viteză, sălile deoperații chirurgicale, conductele petroliere, centralele nucleare și salvează toate datele din computerele mari. Sistemul va fi instalat și în zona Mării Negre pentru a emite avertizări și pentru valurile tsunami care ar putea lovi Magalia și Vama Veche. În caz de cutremur, primul lucru este ca populația să nu intre în panică. Apoi, să oprească gazele și să nu stea în casa scării sau în balcon. Restul, Dumnezeu cu mila! (Valentin MUSCĂ)
Avem nevoie de clădiri consolidate
Fondurile necesare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic din întreaga țară sunt estimate la 13 miliarde de euro, cele mai multe sume urmând a fi cheltuite pentru lucrări de primă urgență, cum ar fi reabilitarea structurii de rezistență și refacerea instalațiilor din interior. Evaluarea sumelor necesare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic și stadiul lucrărilor au fost incluse într-un document aflat în atenția Guvernului. În document se arată că lucrările urgente de consolidare trebuie efectuate pentru clădirile de locuit înalte din beton armat, construite înainte de anul 1941 și pentru construcțiile de importanță vitală, incluse, majoritatea lor, în clasa I de risc seismic. Specialiștii au estimat că este nevoie de un cost de 390-520 euro pentru fiecare metru pătrat reabilitat. Experții tehnici au avertizat Guvernul că lucrările de reducere a riscului seismic al clădirilor existente trebuie considerate ca fiind de interes național, deoarece un potențial cutremur de tipul celui înregistrat în 1977 sau în 1940 ar putea produce pierderi mai mari, din cauza deteriorarii în timp și a creșterii numărului de imobile afectate. Conform ultimelor evaluări, pe lista clădirilor care trebuie consolidate, se află aproximativ 3.000 de imobile, din care câteva zeci în Vrancea. Clădirile vulnerabile sunt amplasate în special în București, în județele aflate sub influența zonei sesimologice din Vrancea, în Banat și zona Făgărașului. Ritmul scăzut al contractarii și finalizării lucrărilor de consolidare este explicat de autorități și prin dificultatea cu care sunt obținute acordurile proprietarilor pentru efectuarea lucrărilor de intervenție. (Z. V.)
Articol republicat în Ziarul de Vrancea -prima publicare-3 mar 2007
Citiți și:VIDEO | Cutremurul din 4 martie 1977. Imagini unice din arhiva TVR. Singura înregistrare audio, surprinsă de magnetofonul din sala de concerte a Radioteleviziunii
Pe 4 martie 1977, pământul s-a cutremurat în Romania timp de 56 de secunde. Efectele au fost devastatoare, mai ales în Capitală. Imagini unice, dar cu puternic impact emoțional au rămas în arhiva TVR.
VIDEO:Stirile TVR Online
Singura înregistrare audio din seara cutremurului din 1977 a fost surprinsă de magnetofonul din sala de concerte a Radioteleviziunii.
Energia distructivă a cutremurului din 4 martie a fost egală cu aceea a 10 bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima, spun specialiștii. În București 33 de blocuri au căzut și 1.424 de oameni au murit.
În imagini rare din arhiva TVR, ne-au rămas peste timp mărturiile salvatorilor: Am încercam să reperăm de unde vin strigatele. M-am strecurat, am bătut cu un ciocan și o daltă și l-am scos după 4-5 ore. Maiorul era perfect lucid, dar lângă era copilul și soția morți. Sportiva Maria Stanca, din lotul olimpic de floretă, mi-a spus că mama ei și fata au murit. L-am scos pe tatăl fetei, traumatizat, dar trăiește. Am speranță că mai găsim ființe.
La nivelul țării au fost 1.570 de morți și peste 11.200 de răniți. Aproape 33 de mii de locuințe au fost distruse și 35.000 de familii au fost sinistrate. Pagubele au ajuns la valoarea de 2 miliarde de dolari.
Text informații +VIDEO:stiri.tvr.ro
