Ecouri în Vrancea după investigația Recorder: „Justiție capturată” și pericolul prescrierilor care zdruncină încrederea în lege
Magistrați vrânceni vorbesc, sub protecția anonimatului, despre efectele unei justiții slăbite: „Dacă Bucureștiul se clatină, nici Vrancea nu rămâne neatinsă”.
Investigația publicată marți, 9 decembrie 2025, de Recorder și preluată de hotnews.ro, a generat un val de reacții și în Vrancea, unde magistrați și avocați discută cu îngrijorare despre concluziile materialului: România riscă să devină „un paradis al infractorilor”, în condițiile în care dosarele de mare corupție se prelungesc până la prescriere, iar presiunile asupra procurorilor ar fi tot mai evidente.
Documentarul, care reunește mărturiile unor nume sonore ale sistemului – procurorul militar Liviu Lascu, fostul șef al DNA Crin Bologa, dar și magistrați intervievați sub anonimat –, arată o realitate dură: justiția este „capturată” de un grup restrâns de magistrați și politicieni, care controlează fluxul dosarelor și influențează finalitatea unor anchete sensibile.
În Vrancea, sub protecția anonimatului, magistrați cu care Ziarul de Vrancea a stat de vorbă au confirmat că efectele centralizării deciziilor se simt în tot sistemul, mai ales în instanțele mici și medii:
„Dacă la București se tergiversează dosare mari ani la rând, în teritoriu mesajul e clar: nu te atingi de ce nu trebuie”, ne-a transmis o sursă judiciară locală.
Prescrierea – „scutul” noilor strategii judiciare
Recorder descrie, cu exemple concrete – Marian Vanghelie, Cristian Burci, Puiu Popoviciu –, cum schimbarea repetată a completurilor de judecată duce la reluarea probelor și, inevitabil, la prescriere. În cazul lui Vanghelie, apelul a ajuns la al cincilea complet, exact înainte ca faptele să se împlinească din punct de vedere legal.
În Vrancea, avocați cu experiență confirmă că fenomenul nu este izolat:
„Dacă schimbarea unui complet la București poate decide soarta unui dosar de milioane de euro, imaginați-vă ce înseamnă în județe unde resursa umană e limitată”, a declarat un avocat local, subliniind că presiunea prescrierilor „rupe încrederea oamenilor simpli în Justiție”.
DNA și acuzațiile de centralizare abuzivă
Un alt punct fierbinte din investigație îl reprezintă atmosfera din cadrul DNA după numirea procurorului-șef Marius Voineag. Mai mulți procurori – unii intervievați cu identitate protejată – susțin că li s-a cerut să raporteze conducerii orice solicitare de mandat către judecătorul de drepturi și libertăți, încă din faza zero a anchetei.
Acest tip de control, susțin magistrații, nu ar fi existat în epoca Kovesi-Bologa și ar duce la blocarea anchetelor sensibile. „Există dosare în care nu se vrea”, afirmă un procuror în documentar.
În discuții cu surse din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, acestea confirmă că „mesajele transmise de centru influențează ritmul local al dosarelor”:
„Este suficient ca un anumit tip de dosar să fie privit ca <<sensibil>> la București, iar în teritoriu lucrurile se împotmolesc automat”, a declarat o sursă.
Demisia procurorilor – un semnal alarmant pentru sistemul judiciar
Recorder notează că peste 20 de procurori au părăsit DNA după numirea lui Voineag – un număr considerat neobișnuit de mare. Demisiile, spun magistrați intervievați, reflectă „o stare de resemnare” care s-a instalat în tot sistemul.
În Vrancea, unde DNA are competență în cazurile de corupție locală, schimbările din sistem au efect direct asupra anchetelor ce vizează instituții publice, achiziții, influență politică sau numiri administrative.
Avocați și judecători vrânceni subliniază același lucru:
„Dacă DNA-ul se goleşte de profesioniști, cine mai instrumentează dosarele grele?”
Ce rămâne după investigație? Neîncredere, întrebări și o nevoie de reformă reală
Recorder rezumă concluziile sale într-o frază care a devenit virală:
„Suntem mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept.”
În Vrancea, oamenii continuă să caute răspunsuri, mai ales în contextul în care comunitatea locală a fost de mai multe ori martoră la dosare grele care s-au încheiat cu soluții surprinzătoare sau, dimpotrivă, nu s-au mai încheiat niciodată.
Pentru cetățeni, întrebarea principală rămâne:
Mai funcționează Justiția pentru noi sau doar pentru cei puternici?
Indiferent de răspuns, investigația Recorder ridică un semnal de alarmă: fără transparență, fără responsabilitate și fără curaj în instituțiile cheie, încrederea în stat se va eroda, iar comunități precum cele din Vrancea vor resimți cel mai mult consecințele unui sistem care nu mai pedepsește vinovații.
Radu Tomescu
Vizionați și:VIDEO | DOCUMENTAR RECORDER. Justiție capturată
VIDEO:Recorder
Citiți și:„După câțiva ani în care Justiția a dispărut aproape complet de pe agenda publică, societatea românească s-a trezit în fața unei realități greu de digerat, în care dosarele de mare corupție sunt îngropate în mod sistematic. Inculpați celebri achitați în apel după ce în prima instanță primiseră ani grei de închisoare, procese tergiversate până când faptele ajung la prescriere, condamnări definitive care sunt reevaluate și șterse cu buretele. În plus, asupra DNA au început să planeze suspiciuni privind blocarea unor anchete penale. „Senzația este că orice ai face, scapi”, spune unul dintre magistrații pe care i-am intervievat. Același magistrat făcea o declarație șocantă la ultimul bilanț al Parchetului General: „România e în situația de a fi mai aproape de un paradis al infractorilor decât de un stat de drept”. Cum am ajuns în această situație? Acest documentar de două ore, care comprimă o muncă de investigație de peste un an și jumătate, încearcă să explice mecanismele complicate prin care sistemul judiciar, un pilon cheie al oricărui stat democratic, a ajuns să fie capturat de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Într-o formă simplificată, pactul dintre cele două tabere arată așa: politicul a oferit legi care au creat o organizare piramidală a sistemului de justiție, punând toată puterea în mâinile unui grup restrâns de magistrați, iar această mână de magistrați a oferit la schimb o justiție care nu-i mai deranjează pe cei puternici. Mărturiile pe care le-am adunat din interiorul sistemului de justiție și pe care le prezentăm în acest material sunt de o gravitate fără precedent. Ele vorbesc despre dosare de mare corupție în care judecătorilor li se sugerează să ia decizii favorabile inculpaților, despre încălcarea flagrantă a principiului repartizării aleatorii a dosarelor prin schimbarea discreționară a completurilor de judecată, despre cum magistrații care nu se supun sunt marginalizați, hăituiți prin anchete ale Inspecției Judiciare și uneori chiar excluși din magistratură. Consecințele acestor realități dramatice ne afectează viețile tuturor, pentru că o societate democratică nu poate supraviețui fără o justiție independentă.” -Recorder














