Local

VIDEO +Foto | Despre doi monștri sacri ai artei teatrale și cinematografice românești ce au strânse legături cu Vrancea, la timpul trecut!

Florin Marian Dîrdală
15 ian 2023 3160 vizualizări

Un sfert de veac fără Poldi și o săptămână fără Mitică!

Hăulișca, sat din Vrancea al comunei Păulești, dar care, între anii 1968-2003 a ținut de comuna Tulnici.O localitate încântătoare azi, cu peisaje de basm, asfalt, cablu și alte utilități, dar care, în urmă cu aproximativ un secol, chiar dacă era la fel de frumoasă, nu era și la fel de ispititoare, cel puțin nu pentru vizitatori.Pe timpul ploilor sau al zăpezilor cei 3(trei) km pe care trebuiau să-i parcurgă trecătorii, spre și dinspre Hăulișca, până în centrul comunei Tulnici, de unde se puteau îndrepta către târgurile mai mari ale acelor vremuri, Vidra sau Năruja și mai ales la Focșani, erau un adevărat chin pentru cei mai voinici dintre semenii noștri de odinioară.Ce să mai vorbim de copii sau bătrâni! Ei bine pe aceste meleaguri interesante s-a născut un prunc obișnuit, poate mai plăpând decât alți țânci de pe aceste coclauri, dar care, în ciuda părerilor celor din jur ( tatăl a fost supărat foc pentru că pruncul era de sex feminin și nu masculin așa cum ar fi dorit ) s-a încăpățânat, nu doar să trăiască, ci să ne arate și nouă, celor de ieri, de azi și de mâine, excepționale momente de viață adevărată.Atât în piese de teatru, dar mai  ales în filme memorabile.

Filme cu Leopoldina Bălănuță - CineMagia.ro

 Așadar, aflăm din diferite surse că Poldi (astfel alintată ) s-a născut în anul 1934, fiind fiica lui Neculai de profesie preot și a Săndicăi (Sanda ), casnică și vrednică mamă, după cum se poate urmări în continuare. Dar mai întâi câte ceva despre părinții actriței. Nicolae, tatăl a venit pe lume la Străoane de Sus în anul 1911.Mama sa provenea din familia Diaconu, fiind,cel mai probabil ruda etnografului și folcloristului Ion Diaconu.Din actele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului aflăm câteva informații interesante despre viața și fizionomia părintelui marii actrițe.Și putem concluziona cam cu cine a semănat Leopoldina.Licențiat în teologie, preot și protopop la Focșani, fiul lui Ion și Natalia, acesta avea 1,67 m (deci statură mică) fruntea cheală, nasul mic, bărbia potrivită fața mică, ochii verzi, părul și sprâncele castanii, urechea mică etc. Cel puțin așa au consemnat funcționarii penitenciarului de la Culmea și apoi de la Periprava unde a fost internat la reeducare, timp de 36 de luni, pentru apartenența politică în trecut, aceea de legionar. A ieșit în februarie 1961,  speriat și umilit și cu greu a reușit să fie reprimit în preoți, ajungând să slujească, după mari eforturi, tot acolo de unde fusese arestat, anume la fosta Capelă mlitară a Focșaniului, actuala Biserică ”Sfinții Împărați” de pe B- dul Unirii. A decedat în anul 1986. Dar să revenim la marile lui realizări: Leopoldina, împreună cu sora sa, Claudia, cea cu un an mai mare, au gustat din plin zorii copilăriei în frumoasa localitate de la poalele munților Vrancei.Dar ambițiile părintești și mai ales ale mamei au fost categorice.Copilele trebuiau să înceapă studiul, încă din stadiul claselor primare, nu oriunde, ci la Școala de fete nr 4 de la Focșani (foto alăturat).

Cam la vreo 60 de kilometri de casă, pe drumuri și cu mijloace de transport ca de secol XIX. Așa că în anul 1941,pe când tatăl era mobilizat în Campania de Est a Armatei Române, Poldi începea și urma clasa a I -a de școală, probabil cu note bune, deși arhiva veche a acestei unități de învățământ nu s-a păstrat. Cu toate că veștile de pe front, în legătură cu tatăl lor, deveniseră din ce în ce mai îngrijorătoare, acesta căzând prizonier prin 1944, Claudia și Leopoldina intrau la Liceu, în cursul gimnazial, conform legilor ce reglementau învățământul în perioada interbelică. Cu certificatul de absolvire nr 74, viitoare actriță a fost admisă la Liceul de Fete din orașul Focșani, actualul Colegiu Național ”Alexandru Ioan Cuza”, unde a desfășurat o activitate școlară bună, finalizată cu media generală, pentru cei patru ani, de 8,50.Aceasta, în condițiile în care, împreună cu mama, împovărată de grija zilei de mâine, erau îndurerate și îngrijorate de soarta părintelui, despre care nu mai știau dacă este mort sau viu. La Gimnaziul de fete nu s-a putut întrezări  mare lucru din uriașul talent de mai târziu al actriței. Ce-i drept aici a excelat în mod special la muzică, chiar și la educație fizică a avut mulți de 10, iar la matematică a dovedit suficiente aptitudini cât să obțină medii de peste 8 sau chiar nota 9.Cu toate că și atunci ca și acum matematica a fost și va rămâne călcâiul lui Ahile pentru mulți elevi. Rezultate bunicele a avut și la limba română, cu note de 7, 8 și 9. Nu s-a împăcat deloc cu limba germană și uneori nici cu desenul sau geografia. 

În 1948 când era în clasa a IV a gimnazială de liceu se petrece reforma comunistă a învățământului.Iar Poldi și toți școlarii din țară se trezesc că tot sistemul se schimbă! Din clasa a IV-a aceasta se transformă în clasă a VIII- a.Liceul devine Școală Medie, iar numărul claselor de liceu se reduce de la patru la două.O întreagă harababură pentru ceea ce știa familia Bălănuță că era învățământul serios și cumsecade.

Foto:Leopoldina Bălănuță la vârsta de 17 ani

Foto:Leopoldina Bălănuță tânără

Între timp, tatăl, reîntors din prizonierat are de suferit din cauza simpatiilor legionare pe care, cică, le-a nutrit în anii '40.Iar Poldi și Claudia au ajuns suplinitoare în podgoria vrânceana de la Jaristea, unde se pare că a descoperit resortul interior care a ghidat-o către cariera viitoare. După cum consemnează Monica Andrei în articolul Seria marilor artiste care au marcat teatrul şi filmul românesc continuă. Astăzi, actriţa de la pagina 1 este Leopoldina Bălănuţă (1934 – 1998) publicat în martie 2014 în Ziarul Metropolis  Leopoldina Bălănuță spune: „Cel mai important lucru pe lume nu este să ai ci să dai. Căci cea mai grozavă formă de luptă nu este pentru a avea ci pentru a da.”.În același articol Leopoldina Bălănuță este citată cu următoarele cuvinte: „Atunci am invătat, poate, că tot răul este spre bine. La Jaristea am fost cazată în casă unui burghez, fost primar. Când l-au alungat din comună a lăsat în pivnită niște cufere mari din nuiele pline cu cărti. Nici nu știu cum le-am găsit, soră mea și cu mine. Important este că le-am găsit, și asta a transformat acei doi ani din viată la Jaristea într-un paradis….”Urmează cele de trei încercări de a reuși la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, încurcate și de dosarul nesănătos al familiei, ultima fiind cu noroc Între timp tatăl ajunge la reeducare, însă cariera artistei, din fericire, nu este stopată. Alte detalii se pot urmări de către cei interesați pe diferite pagini electronice precum sursa menționată mai sus. 

Mai putem adăuga că Focșaniul a știut cum să procedeze în cazul acestei artiste, intitulând o stradă din urbe, dar și o instituție de cultură, cu acest nume consacrat.Pentru cei curioși să afle unde a locuit familia Bălănuță în orașul nostru, părerile cetățenilor în etate sunt împărțite: unii spun că au stat pe lângă Procuratura locală(strada Cuza Vodă).Dar fișa de arestare din anul 1958 a lui Nicolae Bălănuță menționează clar- familia Bălănuță a locuit pe strada Constituției nr 4, la doi pași de B-dul Unirii de azi și la nici 300 de metri de locul său de muncă- Biserica, fosta Capela militară de lângă fostul magazin BIG Central, astăzi Mega Image-Centru.  Acolo s-a mutat familia Bălănuță, după război, tocmai de la Păulești, pentru ca fetele să nu se mai chinuiască cu drumurile săptămânale la casa parintească de la Hăulișca, iar tatăl să-și desfășoare profesia de preot la o biserică din Focșani. Lucru care s-a dovedit într -un fel și cu ghinion, pentru că de aici a fost ridicat și internat la reeducare pentru 36 de luni. Să fi fost pârât de vreun rival care -i dorea parohia?  Tot ce se poate! Deși acest lucru nu-l vom afla niciodată!În fine marea artistă Poldi s-a stins, după cum știe, în anul 1998, iar sora Claudia, fosta și severa profesoară de chimie, i-a mai supraviețuit până prin anul 2007. 

Pe 3 ianuarie 2023, după cum s-a anunțat cu tristețe, a decedat și fostul tovarăș de viață al Leopoldinei Bălănuță, marele actor Mitică Popescu.Artistul care nu mai are nevoie de nicio prezentare, fiind  admirat pe micile ecrane până de curând cu emisiunea ”D' ale lu' Mitică”.  

Despre tovarășul de viață al Leopoldinei Bălănuță ,actorul Mitică Popescu ,cel care s- a stins în urmă cu o saptămână , cu siguranță  nu mai sunt multe lucruri de aflat . A avut o carieră excepțională , concretizată în filmele despre care amintește cu multă amabilitate Cinemagia   

Filme cu Mitică Popescu - CineMagia.ro

Citiți și vizionați și:VIDEO | Povestea de dragoste dintre Mitică Popescu și Leopoldina Bălănuță. De ce a întârziat marele actor la cununia civilă

VIDEO:arhiva TVR

Fragment din piesa „Monștrii sacri” de Jean Cocteau, regia artistică: Cornel Todea, scenografia: Mihai Madescu și Aurelia Ticulescu, imaginea:George Grigorescu, regia de montaj: Emilia Andreescu, cu Mitică Popescu, Leopoldina Bălănuță și Adriana Șchiopu, 1996; secvență din emisiunea Televiziunea, dragostea mea, 2016, realizator Dan Banu

 În legătura cu Leopoldina:   pentru cei care nu sunt lămuriți sau nu au auzit de geniul acestei actrițe li se poate recomanda

VIDEO:TVR

Doritorii de mai multe detalii pot urmări amplul material:Leopoldina Bălănuţă, tragica doamnă a teatrului cu voce de înger: „Cea mai mare nefericire e să n-ai nevoie de cultură“, publicat de site-ul historia.ro

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.