VIDEO | Criză în medicina veterinară: cabinetele din Vrancea, prinse între obligații publice și piața liberă
Reducerea subvențiilor de la 1 ianuarie 2026 reaprinde tensiunile din sistemul sanitar-veterinar, cu efecte directe și asupra comunităților rurale din Vrancea
Reducerea drastică a finanțării pentru cabinetele veterinare concesionate, aplicată de la 1 ianuarie 2026, a readus în prim-plan o problemă structurală veche a sistemului sanitar-veterinar din România. O analiză publicată recent pe platforma Veterinarul.ro, semnată de medicul veterinar Cristi Matura, descrie dezechilibrele dintre medicina veterinară ca serviciu public și realitățile economiei de piață. Subiectul are ecouri puternice și în județul Vrancea, unde multe cabinete rurale depind de aceste contracte pentru a putea funcționa.
Două sisteme, o singură percepție publică
Pentru publicul larg, „există veterinari”. În realitate însă, medicina veterinară din România funcționează pe două modele distincte, adesea confundate între ele.
Pe de o parte sunt cabinetele veterinare concesionate, în special din mediul rural și din orașele mici. Acestea funcționează în baza unor contracte cu statul, prin Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, în conformitate cu OG 42/2004. Medicul concesionar nu deservește doar clienți, ci o întreagă circumscripție sanitar-veterinară: supraveghere epidemiologică, prevenirea bolilor, catagrafierea animalelor, intervenții în situații de risc și implementarea programelor naționale.
Până la finalul anului 2025, aceste cabinete primeau o compensație lunară de 10.000 de lei per contract, sumă care nu reprezenta un salariu, ci o acoperire parțială a costurilor generate de obligațiile publice, finanțată din bugetul ANSVSA. De la 1 ianuarie 2026, această sumă a fost redusă la 5.000 de lei.
De cealaltă parte se află cabinetele și clinicile de liberă practică, preponderent urbane, care funcționează exclusiv în logica pieței libere. Acestea nu au obligații teritoriale, nu implementează programe naționale și nu beneficiază de subvenții publice. Veniturile lor provin strict din serviciile medicale prestate, iar cheltuielile sunt suportate integral din surse proprii.
Decizia din 2026 și efectele ei în teritoriu
Reducerea subvenției a fost introdusă prin Ordonanța de Urgență nr. 89/2025, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, ca parte a unui pachet de ajustări bugetare. Din punct de vedere contabil, măsura a fost justificată prin presiunile asupra bugetului de stat. Din punct de vedere funcțional însă, medicii veterinari avertizează că statul riscă să își submineze propria rețea de supraveghere sanitar-veterinară.
În Vrancea, unde există numeroase exploatații mici și mijlocii de animale, cabinetele concesionate joacă un rol esențial în prevenirea bolilor și în protejarea sănătății publice. Mulți medici spun că suma de 5.000 de lei nu acoperă nici măcar costurile minime: salariul unui asistent, combustibilul pentru deplasările în teren, birocrația și dotările obligatorii. Consecința directă ar putea fi renunțarea la concesiuni sau chiar închiderea cabinetelor din zonele defavorizate.
Semnale de alarmă la nivel național
Tema a fost tratată recent și într-o știre difuzată de TVR Iași, unde medicii veterinari au vorbit deschis despre riscul falimentului și despre impactul asupra fermierilor. În materialul video, un medic veterinar din zona Moldovei avertiza că reducerea bugetului înseamnă concedieri sau închidere definitivă, cu efecte în lanț: animale netratate, boli care se pot răspândi necontrolat și, în final, costuri mai mari pentru consumatori.
Colegiul Medicilor Veterinari a refuzat deja semnarea actelor adiționale care consfințesc reducerea subvenției, iar discuțiile despre proteste la nivel național sunt tot mai frecvente.
O criză mai profundă decât pare
Analiza publicată pe Veterinarul.ro subliniază că nu întreaga responsabilitate aparține statului. Fragmentarea internă a profesiei veterinare, lipsa unei viziuni unitare și mesajele contradictorii transmise de-a lungul anilor au slăbit capacitatea de negociere cu autoritățile. În lipsa unei strategii coerente și a unei reprezentări solide, domeniul a devenit vulnerabil la ajustări bugetare rapide, fără evaluarea impactului real din teritoriu.
Pentru public, efectele nu sunt imediate, dar pot fi grave: dispariția cabinetelor veterinare din mediul rural, slăbirea controlului sanitar-veterinar și creșterea riscurilor pentru sănătatea animalelor și a oamenilor. Pentru stat, economiile pe termen scurt pot genera costuri mult mai mari pe termen mediu și lung.
Un subiect care privește direct Vrancea
Într-un județ cu profil agricol precum Vrancea, medicina veterinară nu este doar o profesie, ci un pilon al siguranței alimentare și al sănătății publice. Dezbaterea deschisă la nivel național ar trebui să fie un semnal de alarmă și pentru autoritățile locale, dar și pentru comunitate: fără o corecție de direcție, riscul nu este doar degradarea unui model de practică, ci destabilizarea întregului sistem veterinar românesc.
Paul Petrache
