Local

VIDEO + Foto | Vrânceanul Tudor Vornicu la 100 de ani de la naștere și familia sa în documente de arhivă

Florin Marian Dîrdală
21 feb 2026 1652 vizualizări

Se spune că atunci când nu se mai pomenește, în niciun fel, despre un om, plecat dintre noi, abia în acel moment acesta a murit cu totul. Așa că, la 100 de ani de la nașterea sa, să să ne amintim despre un nume deosebit, Tudor Vornicu.Un personaj cu bune si rele, dar născut pe aceste plaiuri vrâncene în urmă cu un secol. Fie că-l vom considera cel mai mare realizator de emisiuni din istoria Televiziunii,  fie un personaj care a spijinit prin metode de poliție politică regimul represiv care a dăinuit în România până în decembrie 1989, acest mare vrâncean nu trebuie uitat niciodată. Așa că pe lângă tot ce s-a scris despre el să aruncăm o privire și la viața familiei lui, așa cum se înfățișează prin intermediul documentelor de arhivă păstrate la Arhivele Naționale Vrancea.

 

Iată așadar câteva din aceste mărturii documentare: în anul 1900, luna iunie, ziua 6, ora patru seara, s-a înregistrat  nașterea copilului Neculai sau Nicolae ( tatăl  lui Tudor Vornicu ), de sex bărbătesc, religia ortodoxă ,născut alaltăieri, la ora două dimineața, în casa părinților săi din comuna Anghelești, fiu legitim al lui Tache Vornicu( bunicul lui Tudor ),  de 44 de ani și Tudora Vornicu de 40 ani, ambii de profesie agricultori și domiciliați în comuna Anghelesti. Act consemnat după declarația făcută de tatăl său care au înfățisat copilul. Semneaza Tache Vornicu și alti doi martori din comuna Anghelești. A confirmat  primarul comunei Anghelești ,Neculai Briciu.

Pe marginea acestui act de stare civilă se mai găsesc două mențiuni importante, anume că în anul 1925 s-a căsătorit cu Geanette Silvana din comuna Ruginesti , iar in anul 1973 a decedat, la data de 14 ianuarie. Deci  tatăl  lui Tudor, Nicolae,  a venit pe lume în familia lui Tache Vornicu, fiind ultimul lor vlăstar, născut 25 de ani mai târziu față de primul copil al cuplului.Capul familiei avea, în momentul nașterii lui Nicolae, 44 de ani și era, încă în viață, dovadă că el a semnat, ca declarant, actul de nastere a lui Nicolae, dar probabil a murit la scurt timp dupa acest moment

Tatăl lui Tudor Vornicu și cei sapte frați au crescut în casa văduvei Tudora, care s-a stins și aceasta după 4 decenii de văduvie. Nicolae a devenit învățător în satul natal, ajutat cu siguranță, de un frate mai mare,Gheorghe Vornicu, absolvent de Școală Pedagogica și ajuns cadru didactic de prestigiu.Nicolae i-a urmat exemplul și a fost repartizat ca învățator al satului Anghelești. Însă l-a lovit un mare necaz atunci când a ascultat de necazurile țăranilor împroprietăriți. Aceștia trebuiau, după sacrificiile lor în Primul Război Mondial, să-și mai și răscumpere loturile primite la Reforma Agrară. Imediat Neculai, fiind si el direct implicat, ca  participant la război și apoi împroprietărit, cu o obligație de plată în sarcină,  a început să scrie petiții în sprijinul țăranilor. Această atitudine a supărat autoritățile care l-au acuzat că instigă lumea la nesupunere și l-au dat afară din învățământ.După care a început periplul său și al familiei sale prin județele vecine, în căutare de alte locuri de muncă.

Au revenit cu toții  în satul natal, Anghelești, abia după al -II- lea Război Mondial, iar în arhiva de atunci a autorității locale am depistat câteva indicii precum repartizarea de porumb, zahăr și alte asemenea alimente de strictă necesitate către membrii familiei Vornicu.Erau vremuri grele, după război și după secetă, când, pentru puțină mâncare sau gaz, trebuia să te încolonezi la Primăria locală și să speri că vei primi ceva cu care să supraviețuiești. 

Au mai fost identificați și în listele electorale din 1946, moment când s-a legitimat noua orânduire comunistă, dar și într-un alt document Când trebuiau aduse niște ajutoare pentru necăjiții din satul Anghelești și pentru acest lucru a fost desemnat tot Neculai T. Vornicu (tatăl lui Tudor Vornicu), semn că autoritățile  aveau o încredere totală în această familie vrednică.

În ceea ce o privește pe mama lui Tudor Vornicu, italianca Silvana Gianetti, aceasta se trăgea din Guido Gianetti, care împreună cu Louisa (Luiza) au plecat într -un voiaj cu vaporul pe Dunăre Aici au avut parte de-o întâlnire cu un aristocrat care le-a vorbit despre ținuturile românești și despre o familie nobiliară cu multe bogății localizate în ținutul Putnei. Plus că acești boieri căutau un administrator. Si pe loc Guido s-a hotărât că aceasta este soluția pentru un trai mai bun al cuplului, anume meseria de vechil de moșie. Dar mai întâi s-au oprit pentru puțin timp la Odobasca, din actuala Poiana Cristei, unde a venit pe lume, în 1897, mama  lui Tudor Vornicu, Silvana. Iată cum sună actul ei de naștere. „În 23 mai la anul 1897 s-a înregistrat actul de naștere a copilei Silvana, de sex femeiesc, de religiune ortodoxă, de națiune italiană, născuta alaltăieri, pe la ora patru si jumătate, în casa părinților săi din această comună, fiică nelegitimă a d-lui Guido Geanetti, în etate de ani, douăzeci si patru, de profesiune doctor în legi și al d-nei Luiza Guido Geanetti, de ani douăzeci, de profesiune menajeră, ambii domiciliați în comuna Odobasca etc etc. ”.

Cei doi nu erau oricine, dovadă că în anul 1948 Consulatul Italiei se interesa de soarta lor, așa cum dovedește actul alăturat: „Avem onoarea a vă comunica că supusul italian Guido Geanette se află în localitatea Anghelești împreună cu două fete, un ginere și patru feciori. Soția îi este decedată de câțiva ani.”  Concluzionând, ar trebui să admirăm grija altor țări față de supușii lor, chiar și după atâta timp de când plecaseră de acolo. Iar această Silvana Geanetti, cu sânge aprig italian, s-a căsătorit, în 1925, cu Neculai Vornicu, învățătorul din satul Anghelești și în  anul următor, 1926, l-au adus pe lume pe viitorul om de televiziune, Tudor Vornicu.

 Mai departe viața acestuia poate fi aflată din lucrarea Tudor Vornicu” a autoarei Annie Muscă și mare lucru nu mai poate fi adăugat la cele deja consemnate acolo. Poate doar că, la fel ca întregul popor român și Tudor Vornicu a simțit, pe propria piele, paranoia celor doua Cabinete,1 și 2,  ce conduceau cu mână de fier România. Anume că  programul Televiziunii Române să fie, după anul 1982, doar de două ore zilnic, interval orar în care emisiunile talentatului realizator nu au mai avut loc. Pe lânga alte teorii cum că ar fi fost lichidat de unii sau de alții, în 1989, fie ei securiști ori agenți străini, un lucru e deosebit de clar: spiritul său a fost înăbușit cu mult înainte de acest an. Si acest lucru s-a întâmplat din momentul când el și emisiunea lui nu au mai încăput pe sticla singurei televiziuni din țară. Lucru pentru care trebuie să mulțumim figurelor de tristă amintire ale României: tovarășii  Nicolae și Elena Ceaușescu. 

 

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea

Citiți și:

Tudor Vornicu, un nume sinonim cu Televiziunea Română. Povestea unui om care a făcut istorie;

Viaţa lui Tudor Vornicu, omul ce a făcut legământ cu televiziunea

Astăzi despre vrânceanul Tudor Vornicu - un om care a facut istorie în televiziune

Vizionați și:

Citiți și:96 de ani de la nașterea jurnalistului Tudor Vornicu, una din cele mai cunoscute personalități vrâncene din domeniul mass-media;

Tudor Vornicu, 2 decenii de la disparitia sa;

In memoriam Tudor Vornicu

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.