Local

VIDEO + Foto | Tudoriţa şi  Pavel Lupaşc, meşterii populari din Nereju care duc tradiţia străbună, din Vrancea Arhaică, mai departe

Janine VADISLAV
14 mai 2022 2842 vizualizări

Vrancea Arhaică şi-a păstrat nealterate tradiţiile şi obiceiurile pe care le-a moştenit din moşi strămoşi, dar şi îndeletnicirile meşteşugăreşti, care au făcut-o celebră în Europa. Numai în Nereju, localitate aproape izolată între păduri negre de dese ce sunt, îşi duc traiul familiile unor celebri meşteri populari, deveniţi „Tezaure Umane Vii”. Ceea ce face specială această localitate este complexitatea  actuală a patrimoniului etnologic al locului, compus din cunoştinţe şi practici culturale transmise din generaţie în generaţie şi concretizate în ocupaţiile, meşteşugurile şi formele de artă tradiţionale, specifice locului.

Unul dintre tezaurele umane vii din Nereju este  Pavel Caba, cioplitor în lemn, ai cărui urmaşi, fiica şi ginerele, lucrează în lemn măşti tradiţionale pentru sărbătorile de iarnă, linguri, cofiţe tipare şi păpuşare din lemn, în care se face caşul afumat, dar şi multe alte adevărate „bijuterii”, pe care le vând la târgurile unde sunt invitaţi. Dar, important  pentru ei este acum şi să transmită tradiţia mai departe. De câţiva ani  lucrează cu copii din comună, care deprind în atelierul lor tainele lemnului, modelele ancestrale folosite şi respectul pentru obiectul din lemn care iese din mâinile lor. Tudoriţa Lupaşc spune că nu începuse clasele primare când mergea cu tatăl ei şi-l ajuta la treabă. I-a plăcut atât de mult încât a decis să rămână în sat, să ducă mai departe tradiţia strămoşească.

De câte ori am ajuns la Nereju, i-am găsit pe cei doi soţi lucrând de zor. 

- Ce lucraţi? întreb

„Lucrez la un păpuşar de caş”, spune Tudoriţa Lupaşc. 

- Din ce-l faceţi? 

„Din lemn de tei”. 

- E un lemn bun? 

„E bun de lucru, da.”

Motivele încrustate în lemn sunt cele specifice zonei, păstrate şi transmise - de obicei - în aceeaşi familie.

„Folosesc coarnele berbecului, o să folosesc şi forme geometrice...  Aici avem un tipar de caş, aici am folosit frunzele bradului... Folosim modele din zona noastră, le folosea şi tata”, mai spune Tudoriţa Lupaşc.

Dacă la început  meşterii  au cioplit tiparul de caş de formă rotundă, foarte  frumos ornamentat, mai târziu a apărut „păpuşarul”. Tudoriţa spune că e mai bun caşul afumat în păpuşar, iar gustul este fără egal.

„Vedeţi dumneavoastră, aici avem arborele vieţii..., plus că i-am făcut în exterior crengile, cum ar fi un brad imens. Arborele vieţii este bradul şi aici, de jur-împrejur avem hora. Aici e Crucea, că noi suntem creştini ortodocşi, reprezentată prin arborele vieţii.  Aici avem arborele vieţii cu crengile în sus, aici avem fierul plugului care răstoarnă brazda”, ne arată Pavel Lupaşc, soţul Tudoriţei.

La Nereju, păpuşarul este pereche, „fată şi băiat”. Cu ani în urmă,  avea un rol mult mai important decât acela de a da  forma caşului afumat... Tradiţia spune că tânărul care voia să ceară o fată de nevastă începea să lucreze un păpuşar. Când era gata, mergea la fată în peţit.

„Dacă fata îl accepta de bărbat primea păpuşarul şi-l  punea la grinda casei şi vecinii care treceau şi-l vedeau la grinda casei, se ştia că acolo este o fată logodită...”, spune Pavel Lupaşc

„Iar aici avem băieţelul.... ”, continuă Tudoriţa  arătând silueta stilizata, în lemn, a „băiatului”. 

„Iar aici avem păpuşarul tip băieţel, cap trunchi şi picioare...”, adaugă Pavel Lupaşc aducând alături păpuşarul pereche, „fată şi băiat”. 

În atelier, elevii celor doi meşteri populari sunt numai ochi şi urechi, degetele fine trasând modele complicate pe lemnul pe care lucrează. Ar sta cu orele lucrând alături de cei doi meşteri populari, pasionaţi de aceasta nobilă îndeletnicire a strămoşilor lor. Nici de talent nu duc lipsă, căci Dumnezeu i-a dăruit din plin, şi nici de răbdare. Obiectele lucrate,  linguri, ornamente pentru perete, fluiere, crucea, tipare de caş, cofiţe, toate sunt împodobite cu fine dantelării cioplite în lemn cu multă îndemânare. Dar, despre astfel de comori ale Vrancei Arhaice, vom mai vorbi. ( Janine VADISLAV )

Urmăriți în VIDEO de mai jos de la minutul 15:47, o știre difuzată marți 10 mai 2022, în emisiunea de știri ”Focus la prima oră” pe postul de televiziune Prima TV, despre meşterii populari, Tudoriţa şi  Pavel Lupaşc, din Nereju, care duc tradiţia străbună, din Vrancea Arhaică, mai departe

VIDEO:PrimaTV Romania

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.