VIDEO | Sărbătoare la Chiojdeni - tanti Ioana a împlinit 100 de ani
Am avut 2 splendide zile de sărbătoare, Sfântul Dumitru și Sfântul Dumitru cel Nou, ziua în care tanti Ioana, o bunicuță inimoasă, sfătoasă și cu drag de oameni, a împlinit 100 de ani. În curând această cifră nu va mai mira pe nimeni, s-ar părea că speranța de viață a crescut astfel încât copiii se vor putea bucura din plin de bunicii și străbunicii lor.
Tanti Ioana, din satul Cătăuți, comuna Chiojdeni, a avut o viață obișnuită acasă la părinți, apoi o viață de nevastă, de mamă, iar mai târziu de bunică. A avut norocul să trăiască mai mult, așa a vrut bunul Dumnezeu, dar a muncit din greu ținând casa, îngrijind animalele din gospodărie, pe bărbatul său, copilul pe care l-a avut și câte și mai câte alte treburi, care îi ocupau timpul din zorii zilei și până-nserat.
Anul acesta Sfântul Dumitru Nou a căzut într-o zi de marți, o zi superbă acolo, între culmile munților acoperite de păduri în frunză încă, cu un cer albastru de cristal, strălucitor, boltit deasupra satului și-a bisericuței din lemn...
În biserică lumea de pe lume (ca în basme), în realitate, câți au avut voie să intre respectând indicațiile date în vreme de pandemie: distanțare fizică, mască și, în unele cazuri mănuși. În biserică, așezată pe scaun, tanti Ioana ascultă slujba și pe părintele citind pomelnicele. În jur un halou de lumină divină, ascunzând chipurile nevăzute ale celor numiți și doar bănuiți că ar fi colo, la amintirea cărora ochii celor prezenți se umplu de lacrimi. Pentru un timp, cel al sărbătorii, e o întâlnire de taină îngăduită mai mult în spirit decât în fapt, de bunul Dumnezeu, să le mai treacă dorul. Luminile lumânărilor pâlpâie duios, femeile dau de pomană, mâini dau și iau, „Bogdaproste, să fie de sufletul lui, a ei...”, se aude apoi glasul părintelui, plin de emoție.
Povestește domol, cu duioșie, despre viața celei acum sărbătorită, tanti Ioana, din satul Cătăuți, de peste apa Râmnicului, de peste deal, peste a cărui umbră catifelată se arcuiește semeață, culmea muntelui. În curtea bisericii se aude „Mulți ani trăiască!” și este atâta bucurie în aceste trei cuvinte, cum n-a mai fost demult. Părintele dă semnal că tanti Ioana poate primi daruri, dăruindu-i o carte bisericească și un buchet de flori, un coș cu flori în trei culori aduce o puștoaică blondă, frumoasă, un buchet mare de trandafiri în trei culori, primește de la domnul Constantin Grigore, primarul comunei Chiojdeni... Or fi fost, cu siguranță, multe alte daruri, numai că le-am pierdut şirul, privind-o pe tanti Ioana, plină de viață la cei 100 de ani, râzând, glumind, vorbind... În acele momente cu siguranță s-a gândit la fiul care s-a prăpădit prea devreme, dar...
Am întrebat-o pe tanti Ioana la ce se gândește în serile lungi, mi-a spus că la mama sa şi la sora care i-a murit acum ceva timp. Se gândește și la soțul dumneaiei, dar mai ales la unicul fiu pe care l-a pierdut pe când acesta avea 58 de ani.
I-a plăcut să fie gospodină, muncind din zori și până-n noapte, să fie devotată familiei.
Acum, la 100 de ani, are altcineva grijă de bătrânețile ei... Nu se plânge de boli, dar o mai dor mâinile și picioarele.
„Îi doare pe cei tineri, eu ce să mai zic?” râde tanti Ioana care face haz de orice necaz care-i umbrește ziua.
Tanti Ioana are și un sfat pentru cei mai tineri, la început de drum:„ Să nu fie puturoși și să aibă credință.”
Restul, puteți asculta pe acest film atașat, care, chiar daca nu este unul de artă, este unul adevărat, lucrat cu multă dragoste de către reporterul Janine VADISLAV.
