VIDEO + FOTO | Descoperă Valea Râmnicului Sărat
Valea Râmnicului... Una dintre cele mai frumoase sau poate chiar cea mai frumoasă zonă a județului Vrancea, puțin descoperită, puțin vizitată, dar care ascunde frumuseți fără seamăn.
VIDEO:Marian Galoiu
Pornind de la Dumitrești pe Valea Motnăului întâlnim diverse bogăţii, precum apele sulfuroase de la băile ce au dispărut prin anii 60-70 și mai departe peisajele sălbatice ce se arată privitorului până în Dealu Roșu și Dealul Gârbova.
Urcând spre Jitia, poate cea mai bogată comună din zonă, unde ţiţeiul încă mai curge din malurile râpilor, iar sarea străpunge scoarţa terestră arătându-şi sâmburele alb privirii omeneşti, întâlnim acea vatră de spiritualitate creştină importantă în alte vremuri. Mănăstirea Poiana Mărului, locul unde în anul 1821 turcii au făcut prăpăd trecând mai departe spre Găvanu în urmărirea boierilor ce se retrăgeau. Tot aici încă mai persistă umbra regelui Carol I ce a poposit aici in anuul 1867. Tot aici curg izvoarele sărate, ioduroase sau sulfuroase la Poiana Mărului sau pe Pârâul Sărat, apele lor pierzându-se în albia Râmnicului. Aici este locul unde există câteva puncte de atracţie turistică reprezentate de Zidurile Uriaşilor de pe culmea Dealului Roşu sau Pietrele Mâţei ce gâtuie Râmnicul puţin în aval de vechiul sat dispărut de la confluenţa cu Sărăţelul.
Şi mai departe, la Vintileasca, localitate aşezată la poalele munţilor Piatra şi Stejic, cerul se oglindeşte în apele Lacului fără fund, tremurând în adierea lină a vântului. Mai încolo, desprinse din vechile legende, se odihnesc Pietrele Fetei, despre care a scris atât de frumos Al. Vlahuţă în România Pitorească.
În partea cealaltă, pe Sărăţel, natura ne oferă un spectacol grandios, aici existând o uriașă alunecare de teren la Sarea Roşie. Mai sus, pe pârâul Argintăriei, încă se mai cunoaşte vechea mină de aur, de unde, vreme de secole, s-a extras aur şi argint.
Iar mai departe, pe valea Munteorului, în tumult de ape, te aşteaptă cascada cu acelaşi nume, necunoscută multora chiar din zonă și cascada Bufna ascunsă de ochii oamenilor în hățișurile pădurilor. Şi pădurile. Pădurile ce se întind cât vezi cu ochii până dincolo de muntele Furu şi albia Milcovului...
„Obârșia Râmnicului trebuie căutată în Munții Vrancei de la curbura Carpaților, în cea mai activă regiune seismică de pe teritoriul României, unde mișcările de înălțare a scoarței nu și-au spus încă ultimul cuvânt. În spatele peisajului stă tectonica acestei depresiuni frământate, strâns legată de evoluția rețelei hidrografice. Din punct de vedere tectonic, culmea pericarpatică este străbătută de o dislocaţie în lungul căreia apar numeroase masive de sare, iar zona pericarpatică încalecă peste zona subcarpatică. Relieful pe sare poate fi cercetat de drumeţul curios pe Valea Sărăţelului (afluent pe stânga al Râmnicului), la „Sarea Roşie”, unde o alunecare de teren a scos la iveală sâmburii de sare. De la limita dintre comunele Jitia şi Vintileasca, pe lângă un mic lac brăzdat de raţe și gâște, o apucaţi spre sud, traversaţi Podul Mândru şi după câteva sute de metri ajungeţi deasupra Sărăţelului. Dacă vă place să scormoniţi fundul râpelor în căutarea fosilelor ori să ciocăniţi stâncile să vedeţi cât sunt de tari, dacă vreţi să înţelegeţi procesele care transformă morfologia Văii Râmnicului sau tectonica regiunii, nu ezitaţi să urcaţi dincolo de dealurile înalte care închid Depresiunea Între Râmnice (Neculele), această replică sudică a Depresiunii Vrancea.” A declarat profesorul Răzvan Theo Chirac, un mare iubitor al acestor meleaguri.
Marian Găloiu
Despre Marian Găloiu
Originar din Dumitrești, Marian Găloiu este profesor. Predă Informatică și Educație Socială la Școala Gimnazială nr 8, Alexandru Vlahuță din Focșani. Marian Găloiu este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și este autorul cărții „Dumitreștii de ieri”, publicată în mai multe ediții. În anul 2016 a fost publicată cea de-a treia ediție. Recitiți articolul publicat atunci în Ziarul de Vrancea accesând titlul alăturat Galerie foto!!! "Dumitreștii de ieri" pentru dumintreştenii de azi şi de mâine
Citiți și ce spune profesorul și scriitorul Răzvan Theo Chirac despre Marian Găloiu:”Neobosit călător pe Valea Râmnicului, Marian Găloiu stabilește un dialog afectiv cu natura sălbatică a acestui ținut, colecționând nu atât imagini, cât emoții. Având o structură imaginativă, artistică, dumitreșteanul drumețește în special pentru vis, provocat de geografia subcarpatică, mult îndrăgită. Peisajul e pentru Marian Găloiu o cutie de rezonanță a propriilor sentimente. Regăsind natura, se regăsește pe sine însuși. Pentru el, ieșirile în natură, în special în bazinul superior al Râmnicului, sunt prilejuri de reverie, de meditație și de contemplație. Năzuiește spre acea primenire a omului în natură, spre dobândirea (iluzorie?) unității originare cu aceasta.”
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
