Povestea acestui cutremur o poate spune oricine, a fost suficient de mare la acel moment și dacă nu, este posibil să o afle de pe orice pagină electronică care abordează subiectul. În special imaginile cumplite ale capitatei năruite sunt accesibile în sute de ipostaze, iar cele 1500 de decese înregistrate aici au îngrozit toată Europa.

Despre Focșani și Vrancea, fotografiile disponibile sunt mai puține decât ne-am fi așteptat, având în vedere că toți specialiștii au stabilit că mișcarea tectonică a pornit tocmai din acest triunghi mortal situat ca repere între Focșani, Panciu și Vrâncioaia. Au fost publicate câteva cu strada Mare a Unirii, multe vitrine sparte și tencuială împrăștiată pe toată strada. Mai există și vreo două fimulețe realizate de TVR și cam atât.

S-a anunțat în presa vremii că în jur de 5000 de locuințe din întreg județul au fost avariate, câteva zeci au fost distruse în întregime, iar victime decedate au fost doar două, cel puțin atât s- a raportat oficial. Fotografii au fost făcute, însă, cu miile, dar nu pentru opinia publică, ci pentru a justifica campania de demolare ce a început după acest cutremur. Astfel, sute și mii de imobile particulare au făcut obiectul a zeci de decrete de expropriere și s-au prăbușit sub șenilele buldozerelor, în vreme ce vechii lor proprietari au fost instalați, mai mult sau mai puțin confortabil, în blocurile socialismului trumfător.

O treime din fostul oraș a fost nivelat și pregătit pentru noile cartiere muncitorești, care nu este rău de tot, până la urmă, că au fost realizate, aici fiind găzduiți zeci de mii de tineri proveniți din mediul rural. Lucrătorii de la „Întreprinderea de construcții montaj”, speriați de ce s-a întamplat la cutremur și de legislația înăsprită au construit bine, au respectat, cum se zice rețeta, în special pentru gradul nouă de seismicitate, mai ales că pe 22 martie 1977, cu nr 66, Consiliul de Stat al R.S.R a decretat zonarea seismica a teritoriului R.S.R, potrivit unei hărţi întocmite atunci şi care privită azi cu luciditate ar da fiori oricărui om cu capul pe umeri. În contextul distrugătorului cutremur din 4 martie, Centrul de Fizică a Pământului şi Institutul Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii propuneau sporirea gradului de intensitate seismică pentru Bucureşti de la 8,5 la 9, pentru Iaşi, Zimnicea şi Roşiorii de Vede de la 8 la 8,5, pentru Craiova de la 7,5 la 8.

Pentru zona noastră geografică, în special cea cuprinsă între Moviliţa, Mera, Coteşti, Răstoaca şi Garoafa, având Focşaniul şi Panciu în centru, standardul decretat de specialişti pentru viitoarele construcţii trebuia să ţină cont de posibilitatea producerii unui seism nu mai mic de 9 grade. Mulți dintre lucrătorii de pe șantierele de atunci au ajuns prin pușcării pentru câțiva saci de ciment și acest lucru a avut un efect pozitiv, deoarece, în aceste condiții de teroare, s-a construit bine și temeinic.

Problemele au început ulterior, iar specialiștii și instituțiile competente ar trebui într-o zi să le consemneze într-un inventar, dacă de remediat nu sunt, încă, resurse.

Câteva dintre aceste deficiențe ar fi următoarele: subsoluri inundate cu anii, în care au stat necontenit fundațiile și fierul beton interior, modificări în cadrul compartimentării apartamentelor și chiar a structurii acestora, amenajarea de spații comerciale la parterul blocurilor care nu au fost prevăzute din proiect cu o  astfel de destinație, mansarde edificate pe condominiuri din ce în ce mai vechi, infiltrații pluviale pe lângă temeliile locuințelor colective și multe altele, dar în special cea mai riscantă este vechimea construcțiilor, care, oricât de solid ar fi fost ridicate, tot o perioadă limitată de folosință au, estimată de cei în drept la nu mai mult de 100 de ani.

Ce este de făcut în aceste conditii? În primul rând, are cine să răspundă la întrebarea asta, dar dacă nu va răspunde bine va avea pe conștiință multe victime la viitorul cutremur mare. Iar secundo, ar fi necesară o verificare obligatorie a fiecărui subsol și apartament de către cei în măsură și înregistrarea poștală a tuturor deficiențelor grave, inclusiv publicarea acestora spre a fi de știință  tuturor, ca să cunoscă toată lumea de unde pot apărea probleme la un cutremur major. Apoi remedierea acestora de către cei ce le-au produs sau și le-au însușit prin tranzacție, fapt care poate fi reglementat prin măsuri legale. Administrațiile de proprietari pot fi și acestea implicate și obligate în acest sens. Bineînțeles că și instituțiile abilitate ar trebui să contribuie la acest efort cu experiența și voința lor. Totul ar putea fi mult mai sigur daca s-ar duce o campanie foarte serioasă pentru ca distrugerile la un viitor cutremur de amploare să fie cât mai reduse cu putință. Un posibil cutremur despre care nu se pune problema dacă va fi, ci când va fi?!

Florin Marian Dîrdală, cercetător la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea

Articol reluat din ediția ZdV din 06.03 2021

Citiți și:

VIDEO 4 martie- o zi neagră pentru români. Înregistrare audio rară!