Fermierii vrânceni adversari ai sistemului antigrindină obțin o victorie surprinzătoare: Acesta a fost oprit de MADR
Marți, 3 septembrie 2024, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat suspendarea Sistemului Național Antigrindină, invocând lipsa fondurilor necesare pentru continuarea operațiunilor. Decizia a generat o reacție puternică atât în rândul fermierilor din cadrul Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV) cât și al operatorilor unităților de combatere a grindinei, care și-au exprimat îngrijorarea față de impactul pe care această măsură îl va avea asupra agriculturii românești.Sitemul antigrindină din județul Vrancea a fost inaugurat în anul 2016 iar primele rachete ale sistemului antigrindină din Vrancea au fost folosite cu succes în luna mai 2016 la Bătineşti, în comuna Ţifeşti.Investiţia realizată în Vrancea s-a ridicat la aproximativ 1,3 milioane de euro şi asigură o zonă de protecţie de zeci de mii de hectare.Unitatea pentru Combaterea Căderilor de Grindină Moldova 2 Vrancea are în prezent 20 de puncte de lansare operaționale, din care 12 în județul Vrancea și 8 în Galați.
Sistemul național antigrindină, gestionat de către Intervenții Active în Atmosferă (IAA), a intrat în regim de conservare și pază în urma adresei nr. 6035/30.08.2024 emise de MADR, care anunța lipsa alocării fondurilor necesare pentru operarea acestuia. Decizia vine într-un moment crucial pentru agricultori, aceștia confruntându-se deja cu efectele secetei și ale contextului economic dificil.
Reacții din partea fermierilor viticultori din cadrul Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV) și a lucrătorilor Unităților Antigrindină
Robert-Ionuț Băicoianu, Director Executiv al Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV), a declarat: „Ne simțim dezorientați de această decizie. Considerăm că ar fi trebuit să existe o serie de consultări cu fermierii înainte de a se lua o astfel de hotărâre. Ne pare rău că Ministerul Agriculturii a decis să întrerupă un program care ne-a ajutat constant timp de 15 ani. Sperăm ca Ministerul Agriculturii să își schimbe decizia și activitatea să reînceapă cât mai curând.”
La rândul său, Ionuț Lazăr, Director de program la Unitatea Antigrindină din Vrancea, și-a exprimat profunda îngrijorare față de fermierii români, în special cei care dețin plantații viticole și livezi, care riscă pierderi semnificative în cazul producerii unor fenomene extreme înainte de recoltare. „Formațiunile noroase purtătoare de grindină de dimensiuni mari vor cauza daune severe culturilor agricole, care ar fi putut fi prevenite,” a subliniat Lazăr.
Contextul deciziei și tensiunile anterioare
Decizia MADR de a suspenda activitatea sistemului antigrindină vine în contextul unor tensiuni preexistente între fermierii vrânceni și autorități. În aprilie 2024, zeci de agricultori au protestat în fața stațiilor de lansare a rachetelor antigrindină, susținând că acest sistem contribuie la seceta pedologică din Vrancea. Fermierii care cultivă porumb și grâu au acuzat că ploaia nu mai ajunge pe câmpurile lor din cauza rachetelor, în timp ce viticultorii și legumicultorii s-au declarat mulțumiți că grindina nu le distruge recolta.
De asemenea, în luna mai 2024, un incident grav a avut loc în satul Bordeasca Veche, când un grup de fermieri nemulțumiți a atacat un punct de lansare a rachetelor antigrindină, provocând pagube materiale și generând un nou val de controverse. Fermierii au solicitat un studiu de impact care să ateste dacă rachetele influențează cantitatea de precipitații și dacă pot provoca secetă în regiune.
Perspective și posibile evoluții
În ciuda explicațiilor oferite de specialiști, care susțin că rachetele antigrindină au un rol benefic și nu contribuie la secetă, o parte a fermierilor rămâne sceptică. Aceștia cer în continuare suspendarea sistemului și realizarea unui studiu de impact detaliat. Pe de altă parte, reprezentanții IAA subliniază că România beneficiază de un sistem național complex, similar cu cele existente în alte țări, și că acesta trebuie să continue pentru a proteja agricultura de efectele schimbărilor climatice.
Decizia MADR de a opri sistemul antigrindină a stârnit îngrijorări majore și a deschis o serie de întrebări privind viitorul agriculturii românești, în special în contextul schimbărilor climatice tot mai evidente. Fermierii viticultori din cadrul Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole (ONIV) speră într-o reevaluare a deciziei, înainte ca daunele ireversibile să afecteze culturile aflate încă pe câmp.
Citiți și Ce spune directorul UCCG Moldova II despre oprirea sistemului antigrindină
Oprirea sistemului antigrindină prezintă un risc major pentru culturile de viţă-de-vie şi livezile încă nerecoltate, atrage atenţia directorul Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină (UCCG) Moldova II Vrancea, Ionuţ Lucian Lazăr.
Precizarea vine în contextul în care, marţi 03 septembrie 2024, funcţionarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor a fost sistată după ce Ministerul Agriculturii a anunţat că nu s-au găsit fondurile necesare activităţii de operare pentru anul în curs.
"Ca urmare a unei adrese a Ministerului Agriculturii prin care eram înştiinţaţi că nu au fost identificate fondurile necesare finanţării în continuare a sistemului antigrindină, începând cu data de 1 septembrie am intrat în conservare şi pază, cu o lună şi jumătate mai devreme decât ar fi fost normal. Oprirea sistemului la acest moment prezintă un risc major. Având în vedere că plantaţiile de viţă-de-vie şi livezi nu sunt recoltate, iar temperaturile actuale sunt destul de ridicate pentru această perioadă, există în continuare riscul dezvoltării unor formaţiuni noroase cu potenţial de grindină, ceea ce ar putea duce la calamitarea culturilor nerecoltate la acest moment. Aceste culturi rămân expuse fenomenelor meteo extreme", a declarat, pentru AGERPRES, Ionuţ Lazăr.
În aceste condiţii, circa 230 de angajaţi vor avea salariile diminuate cu 30%, însă există teama angajaţilor că acest sistem ar putea să nu fie repus în funcţiune din toamnă, ca urmare a intenselor proteste ale fermierilor din zonele afectate de secetă.
"Sistemul are circa 230 de angajaţi în Vrancea, cărora le-a fost retras la acest moment sporul de operativitate de 30%, deci le-au fost diminuare salariile. În perioada următoare, aceştia vor realiza doar activităţile de pază şi conservare a instalaţiilor şi punctelor de lansare. Nu ştim ce decizii vor lua pe viitor guvernanţii, dacă acest sistem va fi operaţionalizat din primăvară. Ţinând cont de adresa ministerului, aş pune-o doar pe seama anului financiar dificil. Dar sunt convins că şi protestele fermierilor din ultimele luni au contribuit în oarecare măsură la luarea acestei decizii. Având în vedere creşterea gradului de risc la grindină, valoarea pagubelor cu siguranţă ar fi mai mare decât menţinerea în stare operativă a unităţilor antigrindină", a fost de părere Ionuţ Lazăr conform AGERPRES.
Acesta a dat exemplul unei situaţii similare în Republica Moldova, unde, în urmă cu câţiva ani, sistemul antigrindină a fost închis ca urmare a unor dificultăţi financiare, fiind repus în funcţiune la câteva zile după ce grindina a făcut pagube majore pe câteva sute de hectare de viţă-de-vie.
Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova II are 20 de puncte de lansare antigrindină funcţionale, dintre care 12 în judeţul Vrancea şi opt în judeţul Galaţi. Un punct de lansare poate proteja până la 12.000 de hectare, gradul de combatere a acestui fenomen şi de protecţie a culturilor cu ajutorul rachetelor antigrindină fiind cuprins între 75