Una din trei primării din România nu-și poate plăti salariile din veniturile proprii. Lista UAT-urilor din Vrancea aflate în această situație
Slobozia Bradului depășește 200%, iar peste 35 de comune din județul Vrancea cheltuie pe salarii mai mult decât încasează local, potrivit datelor bugetare pe 2024.
O analiză publicată marți, 10 februarie 2026, turnulsfatului.ro scoate la iveală o realitate bugetară îngrijorătoare la nivel național: 1.104 Unități Administrativ-Teritoriale (UAT) din cele 3.182 existente în România au cheltuit, în anul 2024, mai mult pe salariile angajaților din administrația locală decât au încasat din venituri proprii. Procentual, este vorba despre 34,69%, adică una din trei localități din țară.
Ce înseamnă „venituri proprii”
În analiza citată, veniturile proprii includ sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale, fonduri repartizate de Consiliile Județene și alte surse similare. Cu alte cuvinte, sunt banii care reflectă capacitatea reală a unei localități de a se susține financiar.
Vrancea, prezentă consistent în clasament
Datele arată că și Vrancea se regăsește masiv în acest clasament, cu 36 de UAT-uri în care cheltuielile salariale depășesc veniturile proprii, unele cazuri fiind de-a dreptul extreme.
Lista completă a UAT-urilor din județul Vrancea unde salariile depășesc veniturile proprii (2024).Sursa: Ministerul Dezvoltării
-
Slobozia Bradului – 211,22%
-
Vrîncioaia – 191,20%
-
Spulber – 188,42%
-
Nistorești – 182,80%
-
Paltin – 177,52%
-
Bordești – 169,15%
-
Poiana Cristei – 166,90%
-
Chiojdeni – 164,65%
-
Păulești – 153,07%
-
Boghești – 151,07%
-
Corbița – 144,41%
-
Tîmboiești – 143,99%
-
Reghiu – 142,64%
-
Biliești – 138,82%
-
Valea Sării – 137,87%
-
Gura Caliței – 135,98%
-
Obrejița – 133,64%
-
Răstoaca – 130,93%
-
Mera – 129,55%
-
Tătăranu – 128,71%
-
Andreiașu – 125,72%
-
Răcoasa – 124,46%
-
Homocea – 124,45%
-
Broșteni – 118,02%
-
Bălești – 118,61%
-
Nănești – 115,39%
-
Păunești – 114,30%
-
Cîmpuri – 109,93%
-
Nereju – 108,54%
-
Negrilești – 108,04%
-
Vîrteșcoiu – 107,58%
-
Gugești – 106,18%
-
Jariștea – 104,79%
-
Ploscuțeni – 101,43%
-
Dumitrești – 100,14%
-
Jitia – 100,11%
Ce spun cifrele
În termeni simpli, aceste procente arată că veniturile generate local nu acoperă nici măcar costurile cu aparatul administrativ, fără a lua în calcul investițiile, cofinanțările sau cheltuielile de dezvoltare. În multe cazuri, funcționarea primăriilor depinde aproape exclusiv de transferuri bugetare și fonduri de echilibrare.
Pentru județul Vrancea, datele ridică o întrebare legitimă: cât de sustenabil este actualul model administrativ în comunele cu populație redusă și bază economică fragilă?
Eduard Popescu
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
