Un vrâncean, indicat de jurnaliști în centrul unei rețele transfrontaliere de evaziune și spălare de bani de milioane de lei
ANAF a sesizat Parchetul în cazul RICHRBT – „firma-fantomă” cu sediul într-un WC public din București, aflată pe locul 64 în topul celor mai mari companii din România
Un caz de evaziune fiscală și spălare de bani de proporții a ajuns pe masa procurorilor după ce Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a finalizat o amplă investigație asupra companiei RICHRBT SRL („Regional Infrastructure Company for Highways Roads Bridges and Tunnels”), o firmă-fantomă care a raportat cifre de afaceri uriașe, depășind giganți precum Coca-Cola sau Romsilva.
Potrivit informațiilor publicate de Economedia și Recorder, firma ar fi fost implicată într-o rețea transfrontalieră de evaziune și spălare de bani ce acționa între România, Belgia și Bulgaria, coordonată de două persoane cu cetățenie română. Surse din anchetă indică faptul că unul dintre cei implicați ar fi Neculai Prună, un bărbat originar din județul Vrancea, cunoscut în trecut ca proprietar al unei ferme de porci și cercetat anterior pentru fapte similare.
Firma-fantomă din top 100, cu sediul într-un WC public
Cazul RICHRBT a stârnit un val de controverse în ultimii doi ani. Deși compania figura în topul celor mai mari 100 de firme din România, cu o cifră de afaceri de 3,6 miliarde de lei și un profit net de 312 milioane de lei în 2023, investigațiile jurnalistice au arătat că sediul social declarat al firmei era, în realitate, adresa unui WC public din Piața Charles de Gaulle, București.
Inițial, firma fusese deținută de un mic antreprenor din Ilfov, care susține că i-a fost furată prin acte false depuse la Registrul Comerțului. Acesta a făcut plângeri la poliție, ONRC și ANAF încă din 2023, însă fără răspuns concret.
O rețea sofisticată de fraude și firme „clonate”
Potrivit ANAF, ancheta derulată între august 2024 și august 2025 a scos la iveală un sistem complex de fraudă, bazat pe firme preluate ilegal și tranzacții fictive în domeniul panourilor fotovoltaice.
Schema implica:
-
preluarea frauduloasă a unor companii existente și transferul fictiv de părți sociale;
-
utilizarea de persoane vulnerabile sau străine ca administratori;
-
documente și identități false, inclusiv certificate digitale obținute nelegal;
-
mutarea repetată a sediilor pentru a îngreuna verificările;
-
folosirea aplicațiilor criptate și VPN-urilor pentru comunicare anonimă;
-
conturi bancare deschise în România și în străinătate pe numele unor interpuși.
Fiscul estimează un prejudiciu de aproximativ 6 milioane de lei, provenit din neplata TVA-ului și a impozitului pe profit. În cadrul operațiunii, au fost confiscate bunuri și conturi în valoare de peste 1,3 milioane de lei, precum și 6.000 de panouri fotovoltaice evaluate la 1,65 milioane de lei.
Neculai Prună, nume vehiculat în investigație
Jurnaliștii de la Recorder susțin că unul dintre coordonatorii rețelei ar fi Neculai Prună, în vârstă de aproximativ 70 de ani, originar din Vrancea, care ar fi fost implicat în trecut în afaceri agricole. Potrivit surselor, acesta și fiul său, Marius Gabriel Prună, ar fi fost trimiși în judecată în urmă cu nouă ani într-un alt dosar de evaziune fiscală, folosind procedee similare – preluarea frauduloasă a companiilor și falsificarea documentelor comerciale.
Ancheta actuală indică faptul că Prună ar fi avut un rol de coordonator în umbră, folosind interpuși pentru a controla mai multe firme, inclusiv RICHRBT.
Reacția ANAF: „Ne ocupăm de acest caz”
Președintele ANAF, Adrian Nica, a confirmat pentru Recorder că dosarul este în lucru:
„Ce ați scris acolo este în monitorizarea ANAF și ANAF se ocupă. Nu vă pot da mai multe detalii, având în vedere secretul fiscal. Vă pot confirma că ANAF se ocupă de asta în prezent.”
Măsuri noi pentru combaterea firmelor-fantomă
În urma acestei anchete, ANAF a propus o serie de măsuri de reformă fiscală pentru prevenirea situațiilor similare. Printre acestea se numără:
-
criterii noi de analiză a riscului fiscal;
-
limitarea perioadei de inactivitate a unei firme la maximum un an;
-
dizolvarea automată a societăților care nu depun situațiile financiare;
-
verificarea mai strictă a identității administratorilor și beneficiarilor reali ai firmelor.
Aceste măsuri au scopul de a elimina companiile-fantomă care nu desfășoară activități economice reale, dar produc pierderi bugetului de stat prin fraude organizate.
„Miracolul” RICHRBT – de la o firmă inactivă la miliarde de lei
Potrivit datelor publice, RICHRBT a fost înființată ca un mic SRL, raportând afaceri de 22.000 lei în 2015 și 60.000 lei în 2016. După trei ani de inactivitate (2017–2019), firma a înregistrat salturi spectaculoase, ajungând la 2,3 miliarde lei în 2022 și 3,6 miliarde lei în 2023 – o creștere de 38.000 de ori.
Deși raporta peste 1.200 de angajați, compania nu figura în bazele de date ale SICAP sau IBC Focus și nu deținea niciun contract real de infrastructură.
Ancheta continuă
Dosarul complet a fost transmis de ANAF Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru cercetări penale privind întreaga rețea.
Dacă informațiile vor fi confirmate de anchetatori, cazul RICHRBT ar putea deveni una dintre cele mai mari fraude fiscale descoperite în România ultimilor ani, cu ramificații directe până în județul Vrancea.
Redacția Ziarului de Vrancea va urmări evoluția anchetei și va reveni cu noi informații pe măsură ce autoritățile vor comunica rezultate oficiale.












