Local

Un sfert din locuințele din România sunt goale. Județul Vrancea, peste media națională

Ziarul de Vrancea
1 iul 2025 2558 vizualizări
Harta națională referitoare la ponderea locuințelor neocupate în total locuințe( în %) pentru fiecare județ din România.Foto:hotnews.ro
Harta națională referitoare la ponderea locuințelor neocupate în total locuințe( în %) pentru fiecare județ din România.Foto:hotnews.ro

O analiză publicată de HotNews.ro în aprilie 2025, bazată pe datele Institutului Național de Statistică, scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: România are peste 250.000 de locuințe neocupate, înregistrând o creștere de peste 70% față de recensământul anterior. În acest context, un sfert din stocul total de locuințe din țară este neocupat, o statistică ce ar trebui să îngrijoreze autoritățile și locuitorii deopotrivă.

Pe harta națională, județul Vrancea figurează cu un procent de 23,04% locuințe neocupate, situându-se puțin sub media națională, dar totuși într-un registru îngrijorător. Practic, aproape una din patru locuințe din județ stă goală, fie pentru că proprietarii sunt plecați în străinătate, fie pentru că este vorba de reședințe secundare sau case de vacanță nefolosite.

Capitala și Mehedinți în topul absenței

În termeni absoluți, Bucureștiul conduce detașat: peste 200.000 de locuințe sunt goale în Capitală. Însă, dacă ne uităm la ponderea locuințelor neocupatejudețul Mehedinți este lider, cu aproape 40% din locuințe nelocuite. Alte județe cu cifre mari sunt Caraș-Severin, Vâlcea și Dolj — toate cu procente ce depășesc 30%.

La polul opus, cele mai scăzute valori se regăsesc în județele Botoșani (19,02%), Suceava (18,95%) și Iași (21,12%) — deși, paradoxal, județul Iași a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a locuințelor goale între cele două recensăminte: de aproape trei ori.

Locuințe de vacanță, mai ales în rural

O componentă importantă a acestui fenomen o reprezintă locuințele secundare și cele de vacanță. În prezent, în România sunt înregistrate peste 930.000 de reședințe secundare, dar acest număr este în scădere comparativ cu 2011, când existau 1,25 milioane.

Interesant este faptul că 80% dintre casele de vacanță se află în mediul rural, însă peste jumătate (50,3%) din locuințele goale sunt în orașe. Cele mai multe case de vacanță sunt în Prahova, Buzău, Argeș și Cluj, în timp ce cele mai puține se găsesc în Vaslui, Botoșani și Maramureș.

Ce înseamnă asta pentru Vrancea?

În județul nostru, unde peste 23% dintre locuințe sunt goale, autoritățile ar trebui să ia în calcul mai multe direcții de acțiune: de la susținerea revenirii diasporei, până la politici care să încurajeze ocuparea sau reintroducerea în circuitul locativ a acestor locuințe. Satele vrâncene, în special cele depopulate, pot deveni puncte-cheie în strategii de revitalizare rurală.

Fără o viziune clară, riscul este ca tot mai multe case să se degradeze în lipsa utilizării, iar fondul locativ național — și implicit cel județean — să devină o resursă risipită.


Redacția Ziarul de Vrancea

Pentru sesizări și opinii:

adresa de e-mail: ziaruldevrancea@yahoo.com

WhatsApp: 0722 243 496

Pagina de Facebook: Ziarul de Vrancea


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.