Tradiții și obiceiuri, în Vrancea, de Florii
În această zi sfântă, întreaga creştinătate ortodoxă sărbătoreşte intrarea Domnului nostru Isus Hristos în Ierusalim, sărbătoare cunoscută în popor sub denumirea de Florii. După modelul mulţimii din Cetatea Ierusalimului, care l-a întâmpinat pe Mântuitorul cu ramuri de finic, Biserica Ortodoxă a rânduit ca în această zi să împartă credincioşilor ramuri de salcie binecuvântate, simbolizând biruinţa asupra morţii. În Vrancea, în această zi sfântă, se strâng ramuri înmugurite de salcie şi se duc la biserică, pentru a fi sfinţite de preot.
Legenda spune că salcia a fost aleasă şi binecuvântată, pentru că şi-a plecat crengile, oferindu-i o ramură Maicii Domnului, care mergea spre Golgota şi voia să-i ducă Fiului Ei răstignit o cunună fără de spini. Ea reprezintă renaşterea vegetaţiei, de aceea creştinii împodobesc icoanele şi ferestrele cu coroniţe de salcie sfinţită pentru a fi feriţi de boli. Dis de dimineaţă, în ziua de Florii, este obiceiul să fie aduşi la împărtăşit copiii. A fost prezentă şi Georgiana, o fetiţă de 8 ani, care nu lipseşte de la nici o slujbă.
„Se împărtăşeşte roaba lui Dumnezeu....”, spune părintele Gavrilă care-i pune pe limbă un strop de vin sfinţit.
Cu lumânarea aprinsă în mână şi cu ochii sclipind de fericire, fetiţa se îndreaptă către bunica ei.
- Vii des la biserică o întreb.
„Îmi place să merg la biserică, căci biserica e plină de Doamne, Doamne. Doamne, Doamne păzeşte toţi copiii de ce e rău”, spune Georgiana.
După Împărtăşania copiilor are loc sfinţirea ramurilor de salcie adusă de credincioşi.
„Se sfinţesc ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh prin stropirea cu această apă sfinţită. În numele Tatălui şi-al Fiului şi-al sfântului Duh..,”
„Se sfinţesc ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh prin stropirea cu această apă sfinţită. În numele Tatălui şi-al Fiului şi-al sfântului Duh..,”
„Se sfinţesc ramurile acestea cu harul Preasfântului Duh prin stropirea cu această apă sfânţită. În numele Tatălui şi-al Fiului şi-al sfântului Duh..,”
Copiii gustă vinul sfinţit ridicând privirea în turla Pantocrator, privegheaţi din pridvor de ctitorul domnitor Constantin Cantemir cu fii săi Antioh şi Dimitrie.
„Sărbătoarea Floriilor, praznicul intrării Domnului nostru Isus Hristos în Ierusalim, este numit de sfinţii părinţi „Mica Înviere” De ce? Pentru că prin smerenie şi renaşterea naturii la o nouă viaţă noi suntem chemaţi să ne trezim sufletele pentru Dumnezeu. Să lăsăm deoparte ura, duşmănia, răutatea şi să ne apropiem de Isus Hristos încercând să ţinem regula (...) Este un praznic împărătesc deosebit de important în viaţa creştinilor pentru că ne cheamă la smerenia vieţii aşa cum domnul nostru Isus Hristos a acceptat să fie primit în cetate călare pe un mânz de asin, şi-apoi pentru că ( acest praznic ) este aşezat acum, în perioada de primăvară când abundenţa florilor ne copleşeşte şi ne umple sufletele cu mireasma şi frumuseţea culorilor, ne cheamă la trezirea noastră spirituală la re Învierea pentru Dumnezeu a sufletelor noastre”, ne spune preot Ticu Gavrilă, Parohia Mera.
În Vrancea tradiţiile şi obiceiurile, vechi de sute şi sute de ani, sunt păstrate cu sfinţenie şi nu-i om care, în ziua de Florii, să nu aducă acasă, de la biserică, o crenguţă de salcie binecuvântată de preot.
- Ce faceţi cu salcia? întreb.
„Punem la icoane, în casă, la vite, ca să fie sănătoase, să le fie bine, să ne-ajute Dumnezeu cu sănătate şi cu spor în toate! spune bunica Niculina Şerban din comuna Mera.
„Din bunici am învăţat ca să ne legăm cu salcie la brâu, să ne treacă durerile de spate, de şale.”
- Aţi încercat? întreb.
„Am încercat şi este bine.”, spune şi Dobrica Potorac.
Şi tanti Puica a fost la biserică. Ea spune că are mare încredere în puterea vindecătoare a mugurilor de salcie sfinţită, care fac adevărate minuni când eşti bolnav.
„Rupem din frunzuliţele ei şi punem la ceai când ne este rău, sau în agheasmă, din care bem câte o înghiţitură...”
- Cine v-a învăţat? întreb.
„Bunica, mama mea”, spune tanti Puica Buzatu.
În ziua de Florii biserica a rânduit să fie dezlegare la peşte. Din bătrâni se spune că aşa cum e vremea de Florii, aşa va fi şi de Paşti. În această seară încep şi deniile din săptămâna Sfintelor Patimi. ( Janine VADISLAV )
