Tradiții de Sfântul Ioan, păstrate în satele Vrancei: ce nu e bine să faci pe 7 ianuarie
Zi de sărbătoare și început simbolic de an agrar pentru gospodarii din Vrancea
De Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit anual pe 7 ianuarie, comunitățile rurale din Vrancea și din întreaga țară respectă o serie de tradiții agrare și obiceiuri populare cu rădăcini adânci în credința strămoșească. Sărbătoarea marchează, din perspectivă simbolică, începutul noului an agrar și este considerată o zi a purificării, a protecției gospodăriei și a bucuriei colective.
Potrivit unui articol publicat marți, 6 ianuarie 2026, pe site-ul revista-ferma.ro, obiceiurile legate de această zi îmbină elemente creștine cu practici arhaice, transmise din generație în generație.
Semnificația religioasă a zilei de Sfântul Ioan
În calendarul ortodox, Sfântul Ioan Botezătorul este cunoscut drept „Înaintemergătorul Domnului”, cel care a vestit venirea lui Iisus Hristos și l-a botezat în apele Iordanului. Viața sa, trăită în post, rugăciune și smerenie, l-a așezat în rândul celor mai mari sfinți ai creștinătății. Ziua de 7 ianuarie este, astfel, una de mare sărbătoare pentru credincioși.
Purificarea gospodăriei și protecția câmpurilor
În multe sate din Vrancea, gospodarii folosesc aghiasma mare rămasă de la Bobotează pentru a stropi casa, anexele, animalele și grădinile. Se crede că apa sfințită aduce belșug, sănătate și protecție împotriva bolilor și a relelor.
În unele zone se practică și fumigațiile ritualice, prin arderea crenguțelor de brad sau a ierburilor aromatice, pentru curățarea simbolică a spațiului.
Ritualuri pentru fertilitatea pământului
Tradiția spune că uneltele agricole trebuie „binecuvântate” simbolic în această zi. În trecut, acestea erau unse cu untură sau atinse cu apă sfințită, pentru a asigura o recoltă bogată. Obiceiul reflectă legătura profundă dintre om, pământ și ciclurile naturii.
„Udatul Ionilor” – obicei cu rădăcini arhaice
Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri de Sfântul Ioan este „Udatul Ionilor”. Persoanele care poartă numele de Ion sau derivate ale acestuia sunt stropite cu apă sau, simbolic, aruncate în râu ori fântână. Ritualul este asociat cu purificarea și atragerea norocului în noul an.
Alimentația ritualică și mesele bogate
De Sfântul Ioan, mesele sunt îmbelșugate, iar mâncarea are un rol simbolic. În unele gospodării, o parte din bucate era oferită pământului sau animalelor, ca gest de mulțumire și speranță pentru un an agricol roditor.
Sfârșitul sărbătorilor de iarnă
În anumite regiuni, inclusiv în zona rurală a Vrancei, această zi marchează demontarea bradului de Crăciun. Crenguțele sunt păstrate și arse ulterior în timpul muncilor agricole, fiind considerate protectoare. Timp de trei zile, casa este stropită zilnic cu aghiasmă, iar candela nu se stinge, pentru pace și înțelepciune în familie.
Ce NU este bine să faci de Sfântul Ioan
Tradițiile populare vorbesc și despre interdicții:
-
nu se bea vin roșu, în amintirea martiriului Sfântului;
-
nu se taie nimic cu cuțitul;
-
nu se spală și nu se face curățenie;
-
nu se stinge candela;
-
ziua trebuie petrecută cu voie bună – se spune că tristețea din această zi aduce un an greu.
Semnificația numelui Ioan
Peste două milioane de români poartă numele Ioan și derivatele sale, fiind cea mai răspândită familie onomastică din România. Numele provine din ebraicul Iohanan și înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit” sau „dar de la Dumnezeu”. Pentru Ioana, interpretarea este „binecuvântarea Domnului”.
La mulți ani cu sănătate și belșug tuturor sărbătoriților din Vrancea și din întreaga țară!
Maria Bratu
