În atenția vrâncenilor cu datorii: Veniturile care nu pot fi executate silit în contul sumelor de recuperat
Pentru un cetățean cu datorii, la bănci sau la alte entități, teama cea mai mare este de a nu fi executat silit și de a nu i se pune poprire pe veniturile pe care le obține. Temerea este mai mare acum, în perioadă de criză, când prețurile au luat-o razna, iar salariile și pensiile abia mai ajung de la o lună la alta. Iar cei mai vulnerabili sunt oamenii cu venituri reduse care nu-și pot permite serviciile unui avocat sau ale unui specialist care să explice care le sunt drepturile și ce venituri pot fi executate în contul datoriilor.
Legea prevede că datoriile acumulate de persoanele fizice pot duce la instituirea unor popriri pe veniturile acestora până la recuperarea sumelor. Pe de altă parte, reglementările în vigoare, mai exact Codul de procedură civilă stabilește ce venituri și în ce proporții pot fi sechestrate pentru acoperirea acestor debitelor.
Astfel, veniturile salariale, cele primite periodic sau pensiile de stat pot fi supuse executării silite, în anumite limite. Însă mai sunt și alte venituri de care un executor judecătoresc nu se poate atinge decât încălcând legea și cu consecințe.
Pot fi supuse executării silite salariile, veniturile sau sumele primite periodic, pensiile de stat în anumite limite, în funcție de tipul datoriei. Aceste venituri pot fi sechestrate în proproție de jumătate în cazul în care datornicul nu și-a plătit obligațiile de întreținere sau alocație pentru copii sau cum mai este cunoscută, pensia alimentară. Pentru acoperirea oricărui alt tip de datorie, executorul judecătoresc nu poate pretinde decât până la o treime din aceste venituri.
În plus, legea mai prevede și alte limitări în cazul executării sumelor provenite din muncă. Dacă salariul net obținut de un datornic este mai mic decât salariul minim net pe economie, acesta nu poate fi supus popririi. Este situația majorității angajaților cu jumătate de normă.
Ce tipuri de venituri nu pot fi executate
Legislația românească, mai exact codul de procedură civilă stabilește ce tipuri de venituri nu pot fi executate în contul unor datorii. Aici este vorba despre alocațiile de stat, indemnizațiile pentru copii, ajutoarele pentru îngrijirea copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, ajutoarele de deces, bursele de studii acordate de stat și orice alte indemnizații cu destinație specială. Tot în această categorie mai trebuie menționate tichetele de masă, cele cadou, precum și banii pentru telemuncă (cei maximum 400 lei acordați celor care lucrează de acasă).
Pe de altă parte, există o serie de venituri care pot face obiectul executării silite dar numai pentru anumite tipuri de datorii. Vorbim aici despre sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau despăgubirile stabilite pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vătămări corporale.
Pot fi executate, pentru aceste tipuri de datorii ajutoarele pentru incapacitate temporară de muncă, compensațiile acordate salariaților în caz de desfacere a contractului individual de muncă pe baza oricăror dispoziții legale sau sumele cuvenite șomerilor.
Însă, și în astfel de cazuri este prevăzută o limită, respectiv jumătate din aceste venituri, iar încălcarea acestor limite sau urmărirea și executarea silită a sumelor cu încălcarea dispozițiilor legale este sancționată. În cazul în care datoriile nu se încadrează în categoria obligației de întreținere și a despăgubirilor pentru repararea daunelor prin moarte sau vătămări, cele trei tipuri de venituri nu pot fi urmărite.
