1. Lot 36.386 mp destinație căi ferate – preț 324.236 euro + tva;

2. Lot 624 mp destinație curți/construcții și put dezafectat-preț 18.729 euro +tva;

3. Lot 631 mp destinație curți/construcții și puț dezafectat-preț 22.308 euro + tva;

4. Lot 628 mp destinație curți/construcții și puț dezafectat-preț 20.473 euro + tva;

5. Lot 624 mp destinație curți/construcții și puț dezafectat-preț 20.402 euro + tva;

6. Lot 1007 mp destinație curți/construcții și puț dezafectat-preț 27.177 euro +tva;

7. Lot 124 mp destinație curți/construcții și puț dezafectat -preț 8.749 euro + tva;

8. Lot 495 mp destinație curți/construcții și puț dezafectat -preț 18.120 euro + tva;

9. Lot 250 mp destinație curți/construcții și puț dezafectat -preț 4.422 euro + tva.”

Din culisele unui faliment premeditat: Mopaf SA, una dintre cele mai importante fabrici din judet, s-a prabușit premeditat, prin împărțeala terenurilor la trei firme care n-au legatură cu Vrancea. Chiar dacă societatea avea profit, falimentul s-a produs pe fondul neplății impozitului aferent către bugetul de stat. Terenul se afla acum în proprietatea grupului american Avrig 35, condus de Alexandru Hergan, cel care a propus municipalității să-și ia ENET-ul din centrul Mopafului. Pe fostul loc de munca a 1.200 de oameni se va construi un complex comercial. „Îmi era și milă când au scos utilajele de acolo, erau cu rumeguș pe ele” , ne-a spus lichidatorul Vasile Borcea

"Aici a fost o mână!..."

Potrivit unor informații obținute de Ziarul de Vrancea, cel însărcinat cu plata către Administrația Finanțelor Publice a impozitului pe profit era un anume Adrian Florin Șelaru, fost președinte al Consiliului de Administrație al fabricii, dar acesta a dirijat banii către alte proiecte. Situația este confirmată și de administratorul firmei de lichidare a Mopaf, MBV Insolv, Vasile Borcea. „Aici a fost o mână... Mopaf trebuia să meargă în continuare. Acum, fabrica nu mai deține nici un metru patrat, tot a fost vândut prin împărțeală la trei firme", spune Vasile Borcea. Fabrica de mobilă, care acum se află în procedură de insolvență, a fost înființată în urma cu aproape 43 de ani și avea în proprietate nu mai puțin de 24 de ha de teren, rețea de apă proprie din care se alimenta și orașul, clădiri și utilaje, dar și un număr mare de angajați. Pe vremea când omul de afaceri Vasile Roșca era proprietar al Mopaf, numarul angajaților se ridica la 1.200. În 2006, acesta a vândut fabrica pe o suma bună, dar în urma sa s-a ales praful. „Îmi pare rău pentru angajații de acolo dar nu am ce să le fac. Poate că era mai bine dacă rămâneam. Distrugerea clădirilor nu depinde de mine", a comentat omul de afaceri Vasile Roșca, cel care a deținut fabrica pentru câțiva ani. În decembrie 2006, colosul intra în proprietatea grupului de societăți Avrig 35 SRL București care vinde partea de producție către altă societate, Termotehnic SRL București, la care administrator este tot Adrian Florin Șelaru. Grupul Avrig 35, fondat în 1999 de către patru investitori americani, a devenit leader în dezvoltarea de proiecte imobiliare pe piața românească pentru care are nevoie de terenuri. La 16 octombrie 2006 se încheie un contract de vânzare-cumpărare între Mopaf și Focsani Investment SRL cu sediul in București, pentru un teren de 13,4 ha, astfel încât societatea cumpărătoare devine acționar principal. Tot în aceeași zi, Mopaf vinde către Valtec Engineering Consulting SRL București 5,3 ha, iar pe 20 decembrie 2007 intră și  Real Estate București în posesia a 4,23 de ha. Așa se face că fosta fabrică rămâne fără terenul pe care își desfășura activitatea.

Mastodontul, vândut la second-hand

Toate cele trei firme care dețin în prezent terenul pe care se află clădirile Mopaf fac parte din Grupul Avrig 35, administrator principal fiind Alexander Etienne Hergan, cetățean americano-român. Acesta este cel care a propus municipalității focșănene să reloce societatea de termoficare ENET SA, care este situată chiar în mijlocul terenurilor deținute de firma sa. Grupul și-a anunțat deja intenția de a înființa pe locul fostei fabrici un proiect imobiliar care să conțină un complex comercial, ansambluri de locuințe și spații verzi, însă proiectul a intrat pentru moment în conservare, în condițiile recesiunii economice. Bunurile mobile care au rămas, mașini de șlefuit, frezat, calibrat, găurit, îmbinare furnir, mobilier și altele, au fost deja scoase la licitație de firma MBV Insolv IPURL pentru a se recupera prejudiciul creat creditorului. „Îmi era și milă când au scos utilajele de acolo și erau cu rumeguș pe ele", regretă lichidatorul Vasile Borcea dispariția Mopafului de pe harta Focșaniului. În proprietatea fabricii au mai ramas doar trei clădiri, despre care lichidatorul spune că „au uitat să le treacă". Aici se pare ca va fi depozitată „marea" de arhivă ce se găsește în urma falimentului colosului care a fost odata Mopaf. Cât despre foștii salariați, cei mai multi se află în șomaj sau așteaptă să împlinească vârsta legală de pensionare, dupa ce anul trecut au protestat în mai multe rânduri față de neregulile din fabrică.

SC Mopaf SA Vrancea, una dintre cele mai importante fabrici din judetul nostru, a devenit istorie, dupa ce societatea a fost impinsa premeditat catre faliment prin neplata impozitului datorat statului in contul profitului intregistrat in anul 2007. Culmea este ca anul trecut societatea, in timp ce își concedia angajatii, a fost premiata la Topul Firmelor Vrincene pentru activitatea financiara din anul 2007. Intre timp, din trupul mastodontului vrincean au rupt hălci importante trei firme străine care nu aveau nimic comun cu activitatea de prelucrare a lemnului. Singurul lor interes, dovedit ulterior, a fost terenul deosebit de prețios pe care era construită societatea. Combinatul de Prelucrarea lemnului (CPL), cum se numea inainte de 1989, a fost proiectat si pus pe picioare de ingineri suedezi, care au vazut in anii 60 oportunitatea dezvoltarii unei industrii a lemnului la poalele muntilor Vrancei. Motivul pentru care Mopaf a intrat in insolventa anul trecut a fost, in primul rind, neplata impozitului pe profit care se ridica la peste 3,6 milioane de lei. A fost evident faptul ca cei care au preluat societatea nu au plătit dările la stat, neavând intenția de a crea locuri noi de muncă sau de a dezvolta afacerea cu mobilă pentru export. Tentația cea mare pentru cei care au pus mâna pe Mopaf a fost suprafața de 24 de hectare de teren situat într-o zonă foarte bună a orașului. La un preț de maximă recesiune, adică la în jur de 200 de euro metrul pătrat, aceasta inseamna o valoare de peste 48 de milioane de euro. Pentru a pune mâna pe acești bani, proprietarii Mopaf n-au precupetit nici un efort în ultimii trei ani în a lăsa pe drumuri 1.200 de familii.