Șeful Serviciului de Probațiune Vrancea: 3 Septembrie, Ziua Probațiunii din România
Data de 3 septembrie a fost consfințită prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1959/C/29 septembrie 2011 ca fiind Ziua Probațiunii din România, cu ocazia împlinirii la începutul acelui septembrie a primului deceniu de activitate a sistemului de probațiune în țara noastră.
Astfel, 3 septembrie 2001 a devenit reperul în timp al înființării serviciilor de probațiune și al intrării acestora în sfera instituțiilor din Sistemul Justiției din România, după ce între anii 1996 – 2001 în țară funcționaseră 11 servicii de probațiune în fază experimentală, printre acestea numărându-se și Serviciul Experimental de Probațiune Focșani (mai 2000 – mai 2001) finanțat printr-un proiect olandez prin Fundația ”Oameni pentru oameni” din Focșani. Amintim aici și instituțiile care ”au dat o mână de ajutor” în funcționare noului proiect de atunci – probațiunea vrânceană –, cum ar fi: Penitenciarul Focșani, Tribunalul Vrancea, Serviciul Social Județean Vrancea și nu în ultimul rând Consiliul Județean Vrancea.
Conform art. 2 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune,”Prin activitatea sa, sistemul de probațiune, ca serviciu public, contribuie la înfăptuirea actului de justiție. Activitatea sistemului de probațiune se desfășoară în interesul comunității, în scopul reabilitării sociale a infractorilor, al diminuării riscului de săvârșire a unor noi infracțiuni și al creșterii gradului de siguranță în comunitate. Promovarea sancțiunilor și măsurilor comunitare urmărește reducerea costurilor sociale ale executării sancțiunilor și măsurilor penale prin diminuarea populației din unitățile penitenciare, valorificarea potențialului socio-economic al infractorilor și mentinerea siguranței comunității”.
Cu alte cuvinte, Probațiunea reprezintă o sancțiune penală, alternativă la pedeapsa cu închisoarea, aplicată în anumite condiții persoanelor care au săvârșit infracțiuni. Probațiunea presupune menținerea în libertate a persoanelor sancționate/condamnate penal (minore și majore) și respectarea unor măsuri și obligații impuse de instanța de judecată. În timpul executării sancțiunilor penale, consilierii de probațiune supraveghează modul de respectare a condițiilor impuse și aplică proceduri specifice de lucru care au drept țintă factorii de risc și nevoile criminogene ale peroanelor sancționate cu scopul reintegrării acestora în comunitate.
Sistemul de Probațiune din România funcționează în cadrul Ministerului Justiției și este organizat pe două paliere:
- Structura centrală, Direcția Națională de Probațiune, instituție publică cu personalitate juridică, aflată sub coordonarea directă a ministrului justiției;
- 42 de servicii de probațiune locale, cu acoperire națională (41 de județe și Municipiul București), formate din consilieri de probațiune coordonați de șeful serviciului. Consilierii de probațiune pot fi licențiați în asistență socială, psihologie, pedagogie, socilogie sau drept și sunt numiți prin ordin al ministrului justiției.
Structura centrală asigură managementul sistemului de probațiune la nivel național (managementul resurselor umane, planificarea și execuția bugetară, asigurarea echipamentelor specifice activității de probațiune, cooperarea internațională în domeniu și implementarea fondurilor din finanțare externă) prin coordonarea și dezvoltarea strategică a acestuia, implementarea sarcinilor metodologice și de verificare a activităților de probațiune.
Serviciile de probațiune supraveghează, prin consilierii de probațiune, persoanele sancționate/condamnate penal de instanțele de judecată, majore și minore, iar atribuțiile serviciilor de probațiune se manifestă pe întreg parcursul procesului penal din faza de urmărire penală și judecată, până la faza post condamnatorie, respectiv executarea sancțiunii sau pedepsei.
Sancțiunile penale implementate de serviciile de probațiune sunt: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, munca în folosul comunității ca urmare a neexecutării pedepsei amenzii,liberarea condiționată în cazul adulților și următoarele măsuri educative neprivative de libertate în cazul minorilor: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână și asistarea zilnică. De asemenea, consilierii de probațiune întocmesc referate și rapoarte de evaluare pentru organele judiciare cu privire la persoanele care au săvârșit infracțiuni, sau din oficiu pe perioada supravegherii persoanelor sancționate penal.
În situația în care persoanele supravegheate încalcă măsurile sau obligațiile impuse de instanța de judecată, acestea pot ajunge să execute pedeapsa în regim de detenție, fie ca urmare a acestei încălcări, fie ca urmare a săvârșirii altei infracțiuni în perioada termenului de supraveghere.
Tot în sfera atribuțiilor consilierului de probațiune intră participarea săptămânală a consilierului de probațiune desemnat la desfășurarea lucrărilor comisiei pentru liberare condiționată a persoanelor private de libertate, potrivit Legii privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și nu în ultimul rând colaborarea permanentă cu partenerii comunitari pentru reinserția persoanelor care au săvârțit infracțiuni dar se află în stare de libertate și colaborarea cu mass-media, cea care face posibilă cunoașterea de către publicul larg a rezultatelor muncii consilierului de probațiune, rezultatele care se traduc, în primul rând, prin reabilitarea socială a infractorilor, diminuarea riscului comiterii altor infracțiuni și prin creșterea gradului de siguranță comunitară.
După mai bine de două decenii de activitate, probaţiunea a reuşit, credem noi, să convingă mediul juridic, societatea civilă, justiţiabilii, publicul larg de utilitatea şi eficienţa în punerea în executare a sancţiunilor și pedepselor alternative la detenţie, contribuind la reabilitarea socială a persoanelor sancționate sau condamnate menţinute în stare de libertate şi scăderea riscului de recidivă în cazul acestora. Prin specificul activităţii sale, probaţiunea contribuie implicit la protecţia publicului prin creşterea gradului de siguranţă socială şi, totodată, creează cadrul favorabil în care persoana sancționată sau condamnată poate să repare prejudiciul adus comunităţii prin comiterea faptei.
Costel Constandache
Șef serviciu,
Serviciul de Probațiune Vrancea
