Local

Scenariu de război în „Poarta Focșani”. Cât de rapid oprește NATO o luptă cu Rusia?

Ziarul de Vrancea
24 oct 2020 2754 vizualizări
Dacă Rusia ar ataca România, cel mai scurt drum către București și către Balcani ar fi prin „Poarta Focșanilor”. România ar pierde lupta într-o zi fără sprijinul NATO, care nu poate ajunge destul de repede din cauza lipsei infrastructurii.Foto:romania.europalibera.org 
Dacă Rusia ar ataca România, cel mai scurt drum către București și către Balcani ar fi prin „Poarta Focșanilor”. România ar pierde lupta într-o zi fără sprijinul NATO, care nu poate ajunge destul de repede din cauza lipsei infrastructurii.Foto:romania.europalibera.org 

Citiți în continuare un articol publicat pe site-ul romania.europalibera.org care arată încă o dată de ce este extrem de importantă realizarea urgentă a autostrăzii A7. Zona descrisă în articol este o zonă strategică din punct de vedere militar care a salvat România în timpul Primului Război Mondial. Războiul modern însă presupune mobilitate iar pentru mobilitate e nevoie de infrastructură. Concluzia finală după citirea articolului Scenariu de război în „Poarta Focșani”. Cât de rapid oprește NATO o luptă cu Rusia?, publicat pe site-ul romania.europalibera.org, ar fi că, "e o problemă de siguranță națională" să avem infrastructură modernă și eficientă în zona Focșaniului.

Pentru a-și proteja teritoriul într-o ciocnire cu Rusia, NATO trebuie să poată mișca rapid trupe în puncte strategice ale Europei. Unul este „Poarta Focșanilor”, care va cădea în 24 de ore, dacă Rusia atacă. Lipsa infrastructurii face ca NATO să ajungă prea greu aici pentru a opri un eventual atac.

Mobilitatea militară a trupelor NATO este esențială pentru a putea asigura apărarea eficientă a teritoriului Alianței. Trupele unui singur stat nu pot face față singure unui eventual atac din partea Rusiei, așa că NATO trebuie să fie capabilă să trimită cât mai rapid întăriri militare, în cazul unei astfel de crize, pe flancul de Est al Alianței. Cum pot fi mutate trupele aliate cât mai rapid, într-un flux care trebuie să depășească nu doar probleme de relief și infrastructură, ci și granițe și autorități ale mai multor state europene? Este una din marile provocări militare cu care NATO, împreună cu Uniunea Europeană, se confruntă în acest moment, după cum au arătat mai mulți experți militari, la o dezbatere susținută de think-tank-ul american CEPA.

Fostul comandant al trupelor SUA în Europa, generalul Ben Hodges, a explicat că unul dintre secretele succesului apărării NATO este „capacitatea de întărire rapidă, care se bazează pe mobilitatea militară de a mișca echipamente și militari peste râuri, poduri sau munți, totul în timp ce protejezi infrastructura critică în fața vulnerabilităților cibernetice. Această mișcare are loc de-a lungul unor distanțe vaste, cu multiple treceri de frontieră și pe infrastructura mai multor state-gazdă. Și cel mai important, are loc pe timp de pace, înainte ca o criză să fie oficial declarată”.România trebuie să investească în infrastructura ei, lucru care nu se întâmplă. Phillip Petersen, coordonator scenariu „Poarta Focșani”

Pentru a verifica cum funcționează această mobilitate a trupelor NATO, CEPA a coordonat cinci scenarii de mobilitate, la care au participat zeci de oficiali militari din NATO și UE, precum și experți civili în domeniul apărării. Unul dintre ele a vizat România și unul dintre punctele sale militare strategice: „Poarta Focșanilor”. Celelalte patru au fost ruta Nordic-Baltică (Norvegia-Suedia-Estonia), coridorul Suwalki (Polonia), Balcanii de Vest și Libia.

Scenariul s-a concentrat pe faimoasa Poartă a Focșanilor și asupra reliefului foarte dificil, obstacolelor puse de munții Carpați și apoi de fluviul Dunărea, care este un obstacol, dar și ceva care ne ajută”, a explicat generalul Ben Hodges liniile mari ale scenariului din România.

România singură pierde lupta cu Rusia într-o zi. Lipsa infrastructurii ține NATO departe

„Poarta Focșanilor” este o bucată de teren care se întinde în patru județe – Vrancea, Galați, Brăila și Buzău și se află în sudul zonei operaționale de Est a României. Are o lățime de circa 85 de kilometri și merge în adâncime circa 60 de kilometri, pe direcția Ianca-Nămoloasa-Cudalbi. Limitele geografice ale „Porții” sunt Râmnicu Sărat-Odobești-Panciu la Vest, Tichilești-Brăila-Galați-Foltești și cursurile Prutului și Dunării la Est, Râmnicu Sărat-Sutești-Tichilești la sud și Panciu-Tecuci-Foltești la nord.

Localizarea aproximativă a „Porții Focșanilor”.Foto:romania.europalibera.org

Este „unul dintre cele mai critice terenuri militare operaționale din România. Servește pe post de pâlnie dinspre nord și creează un câmp de luptă propice tancurilor. Totuși, în circumstanțele potrivite, poate deveni o capcană operațională care lasă puține posibilități de scăpare”, arată un studiu realizat de New Strategy Center din România și Centre for the Study of New Generation Warfare, think-tank american.

Importanța strategică a acestei zone este dată de faptul că trupele care vin din Est pot ataca ușor Bucureștiul de la nord, și de aici statele din Balcani, dar și invers – dacă atacă din sud, inamicii pot pătrunde ușor pe aici către Europa Centrală, arată studiul.

Citiți întreg articolul publicat pe site-ul romania.europalibera.org  accesând titlul alăturat:Scenariu de război în „Poarta Focșani”. Cât de rapid oprește NATO o luptă cu Rusia?


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.