Scandalul miliardelor din PNRR: România iese pe plus, iar Autostrada Moldovei care traversează Vrancea rămâne în picioare
După mai multe zile de controverse și declarații contradictorii, scandalul legat de excluderea unor tronsoane de autostradă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pare să aibă o concluzie mai puțin sumbră decât s-a vehiculat inițial. România, departe de a pierde bani, iese, potrivit unui calcul CNAIR, cu 1,6 miliarde de lei în plusdupă această redistribuire de fonduri.
Ce s-a pierdut, ce s-a câștigat
Conform datelor prezentate de economica.net și confirmate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), proiecte de autostrăzi însumând 245,29 km au fost scoase de la finanțarea PNRR, în timp ce alte 182,41 km vor beneficia acum de finanțare 100% europeană.
Foto:economica.net
Valoarea totală a proiectelor eliminate este de 6,2 miliarde de lei, pentru care PNRR acoperea anterior doar 40%. În schimb, proiectele păstrate în program ajung la o valoare totală de 13 miliarde de lei, acoperită integral de fonduri europene.
Cu alte cuvinte, România primește mai mulți bani pentru mai puține proiecte, dar cu finanțare integrală. Diferența de 7,8 miliarde lei acoperă cu mult ceea ce s-a pierdut, rezultând astfel un beneficiu net de 1,6 miliarde lei.
Focșaniul rămâne pe hartă
Vestea bună pentru județul Vrancea este că tronsonul Focșani – Pașcani din Autostrada Moldovei (A7) rămâne în PNRR și va fi finanțat integral, după cum a anunțat Ministerul Transporturilor în data de 15 iulie 2025.
Pe de altă parte, tronsonul Buzău – Focșani, deja finalizat și dat în folosință, a fost scos de la finanțare, dar fără repercusiuni financiare pentru statul român, deoarece lucrările sunt în proporție de peste 90% achitate. Așadar, nu se returnează niciun ban, susțin reprezentanții MTI.
De ce s-au scos unele proiecte
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat că excluderea unor segmente din A7 și A8 a fost necesară din cauza unor probleme tehnice apărute în procedurile de licitație, cum ar fi lipsa publicării unor erate în Jurnalul Oficial al UE (JOUE).
În replică, fostul director adjunct al CNAIR, Ovidiu Marian Barbier, a respins categoric aceste motive și a explicat pas cu pas cum s-au derulat procedurile. El consideră că declarațiile ministrului afectează imaginea unui sector esențial pentru România și a cerut demiterea de urgență a lui Pîslaru.
Mai mult, Autoritatea pentru Digitalizarea României, responsabilă de platforma SEAP, a transmis încă din 2023 că nu este tehnic posibil să apară suspendările în JOUE, iar sistemul funcționează în parametri europeni.
Foto :economica.net
Cine mai construiește autostrăzi în România?
În ciuda scandalului, licitațiile pentru proiectele scoase sau păstrate în PNRR au atras interes larg. Printre ofertanți se numără și companii din Turcia și China, semn că infrastructura românească rămâne atractivă la nivel internațional. Majoritatea acestora au descoperit anunțurile de licitații prin platforma TED (Tenders Electronic Daily), versiunea online a JOUE.
Foto:ecnomica.net
Ce urmează?
Pentru proiectele scoase din PNRR, România va trebui să găsească alte surse de finanțare. Potrivit CNAIR, este vorba de 7,86 miliarde de lei, din care 3,14 miliarde vor proveni din Programul Transport, iar restul de 4,72 miliarde ar putea fi acoperiți din bugetul de stat sau alte surse.
Concluzie
Chiar dacă „scandalul PNRR” a stârnit valuri și incertitudini, România nu pierde bani, iar proiectele finalizate rămân acoperite. Iar pentru locuitorii din Focșani și Vrancea, vestea că Autostrada Moldovei continuă să fie susținută financiar integral este un semn clar că infrastructura rutieră a regiunii rămâne o prioritate națională.
Redacția Ziarul de Vrancea
Contact: redactia@ziaruldevrancea.ro
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
