Sarea Roșie din Vrancea, „furată” în era AI: cum ajung fotografiile locale virale fără autor
Imagini spectaculoase din Vrancea, modificate digital și redistribuite masiv pe rețelele sociale fără creditarea fotografilor – un fenomen în creștere analizat de profesorul Marian Găloiu
Furtul de fotografii în era inteligenței artificiale: cum sunt luate imaginile autorilor reali, modificate puțin și transformate în postări virale


Fotografii făcute de oameni pasionați, în locuri greu accesibile, ajung tot mai des pe pagini de socializare care le transformă în conținut pentru like-uri, distribuiri și, uneori, monetizare. Autorul dispare. Imaginea rămâne. Doar că este decupată, colorată, extinsă artificial și acoperită cu text.
În ultimii ani, rețelele sociale au creat o adevărată industrie a imaginilor spectaculoase. Pagini cu sute de mii de urmăritori publică zilnic fotografii cu peisaje, locuri misterioase, sate uitate, munți, cascade, stânci sau drumuri vechi. Unele dintre aceste imagini sunt realizate cinstit. Altele par luate de la fotografi reali, modificate digital și repostate fără numele autorului.
Metoda este simplă. Se ia o fotografie găsită online, se schimbă formatul din landscape în portret sau invers, se intensifică albastrul cerului, se măresc contrastele, se adaugă text mare peste imagine și, în unele cazuri, se extind marginile cu instrumente de editare sau inteligență artificială. La final, poza pare „nouă” pentru public.
Două exemple analizate recent arată clar această practică

În primul caz, o fotografie originală realizată la Sarea Roșie, în Vrancea, a apărut ulterior într-o postare de Facebook sub formă verticală, cu text despre „pământ ruginit” și „aur și argint ascunse în munte”. La o privire atentă, versantul, șanțul negru central, forma rocilor albe, creasta și pădurea din fundal coincid cu fotografia originală. Nu doar locul este același, ci și unghiul din care a fost făcută fotografia.
Mai mult, umbrele și lumina întăresc suspiciunea. Zonele luminate ale rocii, umbrele din adâncituri și direcția căderii luminii se păstrează aproape identic. Dacă fotografia ar fi fost făcută independent, în altă zi sau la altă oră, umbrele s-ar fi deplasat. În schimb, ceea ce diferă sunt elementele specifice editării: formatul vertical, cerul extins, culorile accentuate și textul aplicat peste imagine.

Al doilea caz este la fel de relevant. O fotografie panoramică, cu două masive de stâncă, apă limpede și reflexii, apare ulterior într-o variantă portret, cu text motivațional de tipul „Îți vine să crezi că acest loc există în România?”. Imaginea de Facebook are cer mai intens, vegetație mai saturată și o compoziție verticală. Dar stâncile, dealul din fundal, reflexiile din apă, linia malului și blocurile de piatră se aliniază cu fotografia originală.
În acest caz, umbrele sunt un indiciu puternic. Stânca din stânga păstrează aceleași zone întunecate, blocul central este luminat în același fel, iar stânca din dreapta are aceleași benzi orizontale de lumină și umbră. Și anotimpul coincide: vegetație de toamnă, amestec de verde, galben și portocaliu, cer senin și aceeași atmosferă generală. Diferențele nu indică o fotografie nouă, ci o imagine prelucrată: culori mai vii, extindere în partea de sus și jos, plus text adăugat peste zona inferioară.
Aceasta este forma modernă a furtului de imagine: fotografia nu mai este neapărat copiată identic, ci „camuflată”. Este tăiată, întinsă, filtrată, completată artificial și prezentată ca material nou. În unele cazuri, banda cu text nu este doar un element grafic, ci și o mască. Acoperă zone în care modificarea ar fi mai ușor de observat: marginea apei, pietrișul, detaliile de jos sau imperfecțiunile generate digital.
Scopul este evident: conținutul vizual spectaculos atrage reacții. O fotografie bună aduce like-uri, comentarii, distribuiri, creștere de pagină și trafic. Pentru unele pagini, acest trafic poate deveni valoros comercial, direct sau indirect. Meta are programe și reguli de monetizare pentru conținut, iar propriile sale instrucțiuni vorbesc despre importanța conținutului original și despre politicile legate de proprietatea intelectuală.
Din punct de vedere juridic, faptul că o fotografie este disponibilă online nu înseamnă că poate fi folosită liber. În Uniunea Europeană, protecția prin drept de autor apare automat la crearea operei, fără o procedură formală de înregistrare. Legea română nr. 8/1996 recunoaște dreptul de autor asupra operelor de creație intelectuală și prevede că acesta are atât atribute morale, cât și patrimoniale. Cu alte cuvinte, autorul are dreptul să fie recunoscut ca autor și să decidă cum este folosită fotografia sa.
Argumentul „am modificat poza, deci nu mai este aceeași” este fragil. O fotografie decupată, colorizată, extinsă cu inteligență artificială sau acoperită cu text poate rămâne o lucrare derivată din imaginea originală. Dacă elementele principale coincid — perspectiva, umbrele, lumina, reflexiile, formele naturale și compoziția — modificarea nu șterge originea fotografiei.
Autorii pot cere eliminarea postării, menționarea sursei sau plata unei licențe de utilizare. De asemenea, pot raporta încălcarea drepturilor de autor direct către Facebook, care are un formular dedicat pentru astfel de sesizări.
Iar inteligența artificială nu ar trebui să devină o perdea de fum pentru furtul de conținut. Poți modifica o imagine suficient cât să păcălești publicul grăbit. Dar nu poți schimba umbrele, perspectiva, lumina și detaliile naturale fără să lași urme. Iar acele urme spun, de multe ori, povestea adevăratului autor.
Marian Găloiu














