Profesorul vrâncean Marian Găloiu face cunoscută experiența trăită recent: O nouă metodă de înșelăciune ia amploare: „Cuponiada”
O escrocherie în numele Bursei de Valori București a luat amploare în România. Deși aproape în fiecare zi apar știri despre astfel de înșelăciuni, oamenii tot mai speră în câștiguri fabuloase.
După escrocheria prin care hoții încercau să convingă oamenii naivi să investească în acțiuni la diferite firme, acum s-au gândit să se folosească de acțiunile prin care guvernul a privatizat o mare parte a companiilor de stat prin transferarea de acțiuni, în mod gratuit, către orice persoană majoră la acel moment în anul 1991. 18 milioane de români au devenit atunci acționari la companiile statului. Mulți au vândut aceste acțiuni, alții le-au pierdut.
Acțiunile persoanelor în vârstă care au decedat între timp au revenit moștenitorilor. Sunt însă și oameni care își mai aduc cu greu aminte despre aceste beneficii financiare.
Acum, escrocii vor să-i păcălească pe oameni că dețin sau au moștenit astfel de acțiuni. Și ”îi învață” cum să ”beneficieze” de bani. Folosesc drept pretext al apelului presupuse acțiuni vechi pe care victima le-ar deține din perioada cuponiadei din anii '91, dar despre care a uitat.
Escrocii se dau drept reprezentanți ai Bursei de Valori București și încearcă să convingă naivii că pot beneficia de sume importante de bani. Dar trebuie să ia decizia repede, pentru ca este ultima zi în care mai pot beneficia de ei.
Bineînțeles, în realitate nu există aceste acțiuni, iar atacatorii cer victimei să instaleze pe telefon anumite aplicații pentru a avea acces la aceste depozite de bani.
Mă întoceam de la muncă în momentul în care am fost sunat de pe un număr de Digi fix. (03342280280 Am răspuns. La celălalt capăt, o domnișoară cu voce drăguță s-a recomandat cu numele Andreea Domescu, reprezentant al Bursei de Valori București. Am fost întrebat dacă am câteva minute la dispoziție pentru a mă pune în temă. Am acceptat.
Mi-a spus că dețin un număr de acțiuni dobândite în urma marii privatizări din 1991 și că acestea valorează acum suma de 4500 de lei. Problema este că aceste acțiuni riscă să se piardă dacă nu iau urgent o decizie. Dacă nu iau decizia să fie vândute urgent, valoarea lor se va duce la bugetul statului.
În acel moment mi-am dat seama că ceva nu este în regulă. Într-adevăr am deținut asemenea acțiuni, dar le vândusem în anul 2001.
Am încercat să amân deznodământul spunând că sunt în trafic și să revină peste o jumătate de oră. Bineînțeles că mi s-a recomandat să găsesc repede o parcare pentru ca altfel risc să pierd banii.
Am întrebat dacă au nevoie de un cont bancar unde să-mi transfere banii, dar domnișoara respectivă, ca să pară de încredere mi-a spus că nu va cere cont bancar sau alte date personale.
Odată ajuns acasă, am căutat pe internet informații despre această escrocherie. La câteva minute am fost sunat iar de către acea domnișoară. Verficasem numărul și apărea ca număr fix Digi din Bacău.
Mi s-a spus să urmez pașii pe care o să mi-i dicteze. Primul pas era să instalez aplicația Bursei de Valori București. Probabil pentru a părea de încredere.
Am cerut o adresa web pentru a intra de pe calculator, deoarece eu nu folosesc telefonul. Mi s-a spus că nu se poate accesa de pe calculator pagina respectivă chiar dacă am insistat că așa cum băncile au Mobile Banking și Internet Banking, și Bursa de Valori trebuie să aibă. În zadar. Domnișoara chiar a devenit nervoasă și impertinentă văzând că nu mă las convins să instalez pe telefon aplicațiile dorite de ea. Au urmat câteva replici tăioase după care a închis telefonul.
Am contactat personal Bursa de Valori Bururești pentru a obține informații despre această nouă escrocherie și mi s-au comunicat următoarele:
-
„Seria de tentative de fraudă se folosește de vishing (apeluri telefonice de phishing) pentru a convinge utilizatorii români să partajeze atacatorilor date cu caracter sensibil, în special date bancare.
-
Atacatorii susțin că aceste acțiuni s-au apreciat foarte mult ca valoare, însă pentru a le vinde și a încasa sumele respective, victima trebuie să urmeze un proces la îndrumarea atacatorului. Bineînțeles, în realitate nu există aceste acțiuni, iar atacatorii cer victimei să instaleze pe dispozitiv anumite aplicații, care de fapt le oferă infractorilor acces la datele personale.
-
Nu instalați aplicații sau programe la solicitarea apelanților, în special dacă vi se cere acest lucru în regim de urgență și cu explicații vagi;
-
Verificați întotdeauna autenticitatea apelurilor de la o autoritate sau instituție, printr-un canal de comunicare separat, în special dacă vi se solicită date cu caracter sensibil;
-
Raportați astfel de apeluri către organizația a cărei identitate este folosită pentru a atrage atenția cât mai rapid asupra noilor scenarii folosite de atacatori în astfel de inițiative frauduloase;
-
În cazul în care ați furnizat date de card, sesizați imediat banca, iar dacă ați fost păgubit, depuneți o plângere la Poliție (fizic sau la petitii@politiaromana.ro) și notificați DNSC (telefon 1911 sau platforma PNRISC https://pnrisc.dnsc.ro/)