Procedura prin care un vrâncean își poate schimba numele. Ce condiții pun autoritățile
Schimbarea numelui pare că este un lucru la îndemâna oricui. Teoretic, aproape oricine este nemulțumit de numele sau prenumele pe care l-a primit la naștere poate iniția o astfel de procedură, de schimbare a numelui pec ale administrativă. În realitate legea impune că acest lucru se poate face doar în anumite condiții.
Schimbarea numelui pe cale administrativă implică motive temeinice, conform legii 119/1996. Procedura este permisă doar în cazul persoanelor care poartă nume indecente sau ridicule ori în anumite situații familiale specifice.
Solicitarea de schimbare a numelui este permisă dacă persoana care a formulat cererea se află în situația în care numele actual este format din expresii indecente, ridicole ori a fost transformat prin traducere sau în alt mod. În astfel de situații, autoritățile acceptă modificarea pentru a proteja demnitatea persoanei respective.
O altă situație în care este considerată întemeiată o astfel de cerere apare atunci când o persoană folosește în mod constant, în exercitarea profesiei, un anumit nume și dorește să și-l oficializeze. Într-un astfel de caz, persoana trebuie să facă dovada că este cunoscută în societate sub acea identitate. Cel mai notoriu caz de acest fel este al lui Cristian Popescu, fostul șef al ANPC care și-a transformat porecla sub care era cunoscut. Piedone, în nume oficial.
De asemenea, este acceptată schimbarea numelui din motive familiale sau de stare civilă. Cetățenii pot solicita acest lucru pentru a realiza unitatea numelui de familie cu ceilalți membri. Situația apare atunci când părinții și-au schimbat numele administrativ, iar copiii doresc să poarte același nume comun.
În cazurile de divorț, foștii soți pot dori să revină la numele purtat anterior căsătoriei sau la cel dobândit la naștere. Legea permite acest lucru, chiar și în situații mai complexe precum revenirea la un nume dintr-o căsătorie anterioară, tot desfăcută prin divorț.
Există și situații speciale, precum cea a recunoașterii tardive a filiației, când copilul dorește să preia numele părintelui care l-a recunoscut ulterior înregistrării nașterii.
De asemenea, legea ia în considerare și cererile legate de identitate sau de integrare culturală. Este cazul celor care poartă nume de proveniență străină și care doresc să-l transforme într-un nume românesc. De asemenea, este permisă schimbarea numelui în cazul persoanelor care și-au schimbat sexul printr-o hotărâre judecătorească și care solicită un prenume corespunzător noii identități.
O altă situație prevăzută de lege este cea în care se solicită schimbarea în vederea simplificării numelor sau prenumelor formate din mai multe cuvinte, precum și adăugarea unui prenume cu care persoana este cunoscută faptic.
În mod special, persoanele care au suferit condamnări penale în ultimii cinci ani ori le-au fost impuse restricții de circulație în străinătate nu pot beneficia de acest lucru. Nici persoanele expulzate sau returnate din țări cu care România are acorduri în acest sens nu pot să-și schimbe numele.
În cazul minorilor cu vârste sub 14 ani, schimbarea numelui necesită acordul ambilor părinți. În cazul celor cu vârste peste 14 ani, pe lângă acordul părinților este nevoie și de consimântul copilului. Atunci când ambii părinți își schimbă numele de familie, numele copiilor minori se modifică obligatoriu, din oficiu, fără a fi nevoie de o cerere separată pentru ei.
Ce prevede procedura de schimbare a numelui
Procedura de schimbare a numelui pe cale administrativă implică depunerea unei cereri la serviciul public de evidență a populației sau la primăria de domiciliu. Apoi, un extras al solicitării este publicat în Monitorul Oficial, Partea a III-a în scopul informării publicului și pentru a permite celor interesați să facă opoziție în termen de 30 de zile, dacă apreciază că această schimbare i-ar putea leza vreun drept.
Solicitantul trebuie să depună un dosar care să conțină cererea motivată, copii legalizate sau certificate ale actelor de stare civilă, de identitate, cazierul judiciar și dovada publicării în Monitorul Oficial, atunci când legea o cere.
După analizarea dosarului și a eventualelor opoziții ale unor terțe persoane, decizia finală asupra cererii va fi luată de șeful serviciului județean de evidență a persoanelor, în termen de 30 de zile de la primirea documentației complete.
Dacă cererea este aprobată, va fi emisă o dispoziție în acest sens, iar solicitantul trebuie să se prezinte pentru a ridica noile documente care atestă acest lucru în termen de 90 de zile. În caz contrar, dispoziția își pierde valabilitatea. Noul nume poate fi purtat efectiv doar înepând cu data de la care beneficiarul a primit dispoziția și noul certificat de stare civilă.
Dacă cererea este respinsă, solicitantul are dreptul să conteste decizia în instanță sau poate depune o nouă cerere dacă apar motive noi care să o susțină.













