Local

Interviu cu profesorul Emil Onea, promotorul informaticii care a adus Google în Vrancea

Elizia și Vasile Lefter
9 ian 2023 6574 vizualizări

Ziarul de Vrancea publică astăzi al doisprezecelea interviu din seria celor realizate pentru cotidianul nostru de profesorii Elizia și Vasile Lefter, „mai altfel”, cu vrânceni aflați în țară. Interviurile sunt publicate sub genericul „Prin aproape, aproape. Ei sunt ai Vrancei și ai Țării!”.

Intervievatul de astăzi este profesorul Emil Onea. Într-un interviu realizat în anul 2015, profesorul Emil Onea, cunoscut drept „părintele" concursului InfoEducaţie desfășurat în județul nostru, preciza pentru Ziarul de Vrancea: „Profesor, am fost multă vreme şi inspector şcolar, am căutat să schimb cât mai mult lumea din jurul meu. Am dezvoltat proiecte mari, InfoEducaţie, dar mai ales didactic.ro, o comunitate de resurse, unică în lume. Cred că am reuşit de cele mai multe ori să aduc noutatea, să fiu vizionar, să conving oamenii de utilitatea tehnologiei în educaţie. Am scris cărţi, am copii frumoşi şi aşezaţi, am şi o casă făcută de mine împreună cu un architect fost elev. Am plantat şi pomi! Prin urmare, am făcut cele mai multe lucruri pe care trebuie să le facă un om în viaţă…”

Întrebarea nr 1 a profesorului Vasile Lefter: Domnule profesor, nu puteam continua seria interviurilor noastre fără să informăm cititorii asupra unei probleme esențiale pentru modernizarea învățământului. Cum, când și unde a avut loc întâlnirea cu informatica?

Prof. Emil Onea: Am primit un cadou de sărbători de la părinți, un sistem de două aparate care funcționa cu o baterie dreptunghiulară, ELBA. Puteai forma, cu un fel de manetă, semnale morse, linie, punct… în fapt niște bâzâituri mai lungi sau mai scurte… M-a fascinat modul în care era codificată informația în codul acela Morse. De fapt, era un sistem binar… Mi-a rămas în minte sistemul, apoi m-au fascinat bazele de numerație și modurile simple în care oamenii au construit comunicarea… În fapt, lumea e o mare succesiune de vid și plin… Uite așa am văzut exiestența primelor mașini numerice. Am studiat la facultate, mi-a plăcut teoria numerelor…. Apoi, ca profesor au trecut prin mâna mea nenumărate mașinării din ce în ce mai complicate și am fost mereu interesat și implicat în programarea lor… Mi-am zis că asta trebuie să învețe școlarii noștri. Mi-am zis că oameni trebuie să aibă calculatoare și să se bucure de programele lor, mai mult decât de… jocuri….

Întrebarea nr 2 a prof.: Nu v-ați izolat în turnul de fildeș, cu generozitate și noblețe sufletească și inteligență persuasivă ați transmis celor interesați valorile informaticii. Știm că începuturile nu au fost tocmai ușoare. Vă rugăm să faceți un remember, care să sintetizeze dificultățile schimbării unei mentalități .

Prof. Emil Onea: Cumva nu sunt cel mai comunicativ om… Dar am depus mereu efortul de a transmite ceea ce știu, de a-i determina pe oameni să înțeleagă că progresul tehnologic îi ajută să fie mai buni, să se integreze social mai ușor, să progreseze. Am fost profesor în școli de la țară și am văzut tendințele de progres ale copiilor, paradoxal, acolo unde nu există mijloace.

Am început o colaborare cu o organizație mult cunoscută, apreciată dar și mult înjurată prin anii 1992-1993, Fundația Soroș Pentru o Societate Deschisă și, credeți-mă, această colaborare mi-a schimbat viața, felul de a privi lucrurile legate de educație. Mulți ani am făcut parte din bordul structurii de „Calculatoare pentru Licee” unde am cunoscut oameni minunați ca Alin Teodorescu, Renatte Weber, Sorin Ivan, Vasile Molan, dar mai ales pe prietenul rămas și acum, Nicolai Sandu. Cu ei am reușit să ajutăm zeci de licee  și școli dotându-le cu calculatoare și asigurându-le accesul la Internet. Pot să vă spun câteva școli din Vrancea unde am avut deschidere și am putut să ajut: Jariștea, Vidra, Tulnici, Vizantea-Livezi, Irești Adjud, Păunești, Școlile 9, 10, 1 din Focșani, evident, Liceele Cuza, Unirea. Insist și subliniez că accesul la internet, pe care oamenii îl acceptau greu,  a fost un factor de progres extraordinar. Am descoperit câțiva oameni interesanți și interesați cum ar fi Directoarea Maria Ciupercă și învățătorul Petre Dumitru de la școala 10, directorul Cătălin Toma și profesorul Sorin Bodaș de la Liceul Odobești, Directorul Miron și profesoara Daniela Liciu de la școala Jariștea, Directoarea Lemnaru de la școala 9, Directorul Gherasim Daniel de la școala Irești... dar nu numai aceștia...

O poveste interesantă a fost cu proiectul „Internet la bunica” prin care am dat calculatoare laptop în vreo 10-15 școli din județ, calculatoare aduse de un prieten din Statele Unite. Acesta mi-a trimis un palet cu laptopuri AT&T dotate cu modemuri pentru acces internet pe linie telefonică! Se conectau pe un server aflat la Colegiul Unirea și citeau emailurile... doar atât!

.Întrebarea nr 3 a prof. Vasile Lefter: Noi vă cunoaștem întreaga osteneală. Deoarece, în parte, am fost implicați. Credeți că perioada funcționării ca inspector de informatică la ISc. Vrancea a fos determinantă în schimbarea de mentalitate a unor colegi de breaslă striviți de inerție?

Prof. Emil Onea: Da, da, sunt sigur că mulți dintre colegi au înțeles, au beneficiat de ajutor. Sunt sigur că am reușit să le schimb viața mai ales prin accesul la informație, prin deschiderea către lume. Unii colegi m-au judecat pentru colaborarea cu fundația Soros dar am reușit să îi conving că… nu mușcă!

Întrebarea nr 4 a prof. Vasile Lefter: Colegi fiind la Inspectoratul Școlar Vrancea, ați încercat să ne transformați în agenți influencer ai primilor pași în o nouă viziune asupra procesului de învățământ. Era doar un început, fără succese spectaculoase. Ați mers mai departe. CNU a devenit repede un motor al înnoirilor. Oferiți-ne vă rugăm cel puțin trei inițiative care au ieșit victorioase în lupta cu inerția.

Prof. Emil Onea: Să știți că instituția ISJ Vrancea mi-a fost de mare ajutor pentru că mi-a oferit pârghii pentru a acționa și… agenții cu care să pot duce mai departe progresul Și dvs. Și minunatul regretat coleg Ion Vlaicu mi-ați fost de ajutor. Chiar și cu simpla discuție cu directorii de școli sau cu profesorii influienți… Ce să mai vorbim de inegalabilul domn Simion Ene care a mediat, practic, buna colaborare cu Colegiul Unirea dar și cu alte școli.  La Colegiul Unirea am avut tot timpul aproape pe profesorul specialist Adrian Colin care a stiut să implementeze noutăți tehnologice de mare ajutor elevilor care aveau atunci mare dorință de nou. Hmmmm… trei inițiative!! E greu să alegi din zeci…

Centrul Interșcolar de Informatică a fost cea mai mare invenție în folosul comunității din Vrancea. Vechea clădire destinată directorilor liceului s-a transformat în câteva luni în cel mai puternic centru de calculatoare de ultimă generație pe vremea aceea, de cel mai bun acces la internet din județ. Chiar și companii din oraș apelau la ajutorul nostru.

Centrul  de comunicații construit cu sprijinul companiei Romtelecom de atunci, a devenit un loc unde se conectau școlile ce aveau nevoie de internet

Centrul multimedia  în care se produceau creații video și de presă școlară inedite în acele vremuri. Avem și filme ca dovadă…

După acel model, acum, după 30 de ani… se construiește un Centru de Creație și Inovație pentru Colegiul Anului 2023-2024

Întrebarea nr 5 a prof. Vasile Lefter: Tabăra Gălăciuc a devenit un centru de comandă pentru înnoirile din domeniul informaticii. Pasiunea dumneavoastră nu a trecut neobservată la Ministerul Învățământului, fiind promovat consilier pe probleme de management informatic. Ce satisfacții și ce disconfort v-a provocat această funcție?


Prof. Emil Onea: Tabăra Gălăciuc a fost locul unde am dezvoltat un proiect minunat care se numește acum  Olimpiada de inovație și Creativitate digitală – InfoEducație. Acest proiect împlinește anul viitor 30 de ani! Din păcate, nu-l mai putem lega de Gălăciuc pentru că tabăra nu mai este funcțională și nici nu are perspective din cauza a tot felul de mașinațiuni politice pe care nu le putem învinge…

Doamna Ecaterina Andronescu m-a descoperit prin acest proiect la care am cerut insistent buget de la Ministerul Educației. Ne-a dat buget, a statuat acest lucru pentru viitor și mi-a propus să îi fiu consilier un timp, cât a fost ministru, perioadă în care am profitat și am mai inventat ceva: Olimpiada de Informatică pentru Gimnaziu, devenită concurs oficial de care beneficiază zeci de mii de elevi. Să știți că am fost și consilierul Minstrului Tineretului prin anii 1995, Domnul Alexandru Mironov. Domnul Mironov mi-a zis „ești consilierul meu, folosește numele, mandatul meu pentru a duce cât mai multe calculatoare în școli prin proiectul Soros”. Luni de zile am colindat țara pentru a convinge directorii să aplice proiectul de dotare a școlilor. Am avut o colaborare foarte bună cu Ministrul Miclea pe care l-am convins că o platformă de resurse ar fi bună pentru a face o comunitate a profesorilor mare cât toată România. Ministrul Miclea nu a putut să dezvolte un astfel de proiect dar eu am construit cu ajutorul unei mari companii românești Softwin-Intuitext. Acum, portalul/comunitatea inventată de mine este proiectul de succes al companiei intuitext care sprijină sute de mii de cadre didactice, elevi, părinți.

Și, legat de miniștri, am relaționat foarte bine cu Adrian Curaj, pe care l-am convins, cu un grup mai mare de colaboratori și companii IT&C să avem Informatică în ciclul gimnazial.  Practic, aceasta a fost cea mai mare revoluție în domeniul informaticii școlare.

Întrebarea nr 6 a prof. Vasile Lefter: Colegiul Național Unirea rămâne un punct de atracție prin standardele impuse în informatica aplicativă. Robotica în Vrancea a atins excelența, afirmându-se pe plan național și internațional. Care e rețeta de succes?


Prof. Emil Onea: Da, așa este, în ciuda faptului că informatica nu mai este chiar așa „la modă” în anii noștri, la Unirea rămâne polul informaticii de performanță din județ. Eu personal sunt mai puțin preocupat de roboți decât în măsura în care această preocupare dezvoltă abilitățile de programare elementară ale elevilor, mai ales ale celor din gimnaziu. Robotica performantă este destinată unui grup mic de elevi și necesită cheltuieli foarte mari. Robotica destinată demonstrațiilor pentru școlarii mici, nu este scumpă și are impact extraordinar la foarte mulți elevi. În colegiul Unirea ambele direcții sunt dezvoltate excelent mai ales prin profesorul Adrian Colin dar și prin profesoarele Oprea, Neșu, Vulpoiu care au mare influență în atragerea multor elevi către performanță.

Întrebarea nr 7 a prof. Vasile Lefter: Ce proiecte naționale și internaționale aveți pentru acest an?

Prof. Emil Onea: Da, chiar am! Unul se cheamă Olimpiada Internațională de informatică aplicată - AcadNet care va fi accesibilă tinerilor din Europa de Est și nu numai. În orice caz, Bulgaria, R. Moldova, Ucraina, Slovacia, Germania, Polonia…, vor fi, sperăm, la consolele competiției.

Și mai este un proiect international tot al organizației pe care o conduc, Uniunea Profesorilor de Informatică din România și resurse digitale pentru testarea elevilor. Fac anul  viitor (2023) o vizită la Londra (BETT-UK) la un târg expozițional pentru a contacta firme specializate în acest sens. Deja avem colaborări cu o organizație din Olanda și una din Anglia.

Întrebarea nr 8 a prof. Vasile Lefter  Domnule profesor, aveți mulți ani de lucru la catedră. Considerați că excelența este recompesată cum se cuvine în România?

Prof. Emil Onea: Părerea mea este că excelența nu poate fi recompensată prin plăți sau bugete fixe! Elevii care au capabilități speciale și sunt bine îndrumați de școală ajung să aibă o carieră de succes și aceasta este cea mai bună plată. Un premiu de 3000 sau de 5000 nu rezolvă mare lucru. Nici nu l-aș da decât în ceva cadouri pentru merituoși. Nicăieri în lumea civilizată nu se dau bani pentru că ești… excelent! Banii îi primeși valorificându-ți excelența!!!

Cât privește profesorii care stimulează excelența, aceștia ar trebui plătiți de companii și organizații care recrutează valori. Școala se ocupă de toți elevii și trebuie să plătească bine pe profesorii care reușesc să învețe și să îndrume mulți elevi conform unor standarde. De aceea eu susțin existența unor standarde solide de evaluare, a unor instrumente adecvate de examinare!

Întrebarea nr 9 a prof. Vasile Lefter: Promovați tradiția vrânceană autentică pe toate canalele. Cum a potențat educația din familie această componentă civică?

Prof. Emil Onea: Părinții mei au fost excelenți învățători la Mera și la Andreiașu și la … Găuri (Livezile). I-am văzut mereu implicați în comunitate promotori ai valorilor și tradițiilor locale. Așa m-au învățat și pe mine. Sunt sigur că din acest motiv sunt ceea ce sunt, fac ceea ce fac!

Întrebarea nr 10 a prof. Vasile Lefter. Activitatea polivalentă pe care o desfășurați vă permite să performați pe multe planuri. Sunteți fiu al Vrancei. Generațiile viitoare pot face mai mult pentru România decât am făcut noi? Un gând pentru actualii discipoli!

Prof. Emil Onea: Aici sunt un pic pesimist. Influența politicului grobian în toate domeniile, nu face să crească valoarea generațiilor ce vin. Doar… Ubi Bene ibi Patria…  Generațiile viitoare au nevoie de o educație prezentă foarte bună, atât prin școala publică cât și prin politica publică. Dacă nu vom avea generații bine formate, vom avea o Românie la întâmplare… Un gînd: Oameni buni, nu vă mai plângeți! Încercați să construiți ceva și să vedeți ce bine va fi!

Întrebarea nr 11 a prof. Vasile Lefter: Localitatea unde ați văzut lumina zilei va deveni curând o stațiune balneară redutabilă. V-ați gândit să proiectați un centru informatic pentru viitorii turiști?

Prof. Emil Onea: Lumina zilei am văzut-o la Andreiașu… Dar toată copilăria, de la 2 ani, am petrecut-o la Livezile. Îmi este drag satul, îmi plac oamenii lui speciali, îmi place să mă implic. Știți ce aș face acolo? Un centru de informare turistică model și o rețea de case conectate între ele în care localnicii să găzduiască turiști să promoveze locurile, tradițiile, mâncarea curată, plimbarea în natură… Aș face ceva ce nu există în Vrancea. Dacă aș avea resurse mai multe aș face școli de cioplit lemnul, de făcut oale….

Întrebarea nr 12 a prof. Vasile Lefter. Ioan Paul al II-lea afirma că tinerii reprezintă „sarea și lumina lumii”. Cum putem stimula cunoașterea și iubirea față de patrie în rândul tinerilor?

Prof. Emil Onea: Numai prin exemplul personal și printr-o educație pe măsură. Toate se fac cu suflet și dăruire.

Interviu realizat de profesorii Elizia și Vasile Lefter

Recitiți și: Interviul apărut în anul 2015 în Ziarul de Vrancea cu profesorul Emil Onea

Profesorul care a adus Google în Vrancea

Trebuie să convingem cât mai multă lume să lucreze în IT pentru că e criză de specialişti şi pentru că aduce venit bun!", spune profesorul Emil Onea, cel care a adus Google printre sponsorii de aur ai concursului InfoEducaţie de la Gălăciuc. Vă invităm să citiţi o discuţie despre internet, copii deştepţi, dar şi despre cum poate abuza statul sub pretextul legii privind securitatea cibernetică, o jucărie extrem de periculoasă.

În cei 21 ani de existenţă, concursul InfoEducaţie a fost martor la clădirea generaţiei IT din România, iar Gălăciuc este tabăra de elevi din munţii Vrancei care a devenit trambulină pentru cariere frumoase în domeniu. ZdV a stat de vorbă cu iniţiatorul acestui concurs, profesorul de informatică Emil Onea, cel care, într-o perioadă în care mulţi nici nu voiau să audă de acces la Internet, s-a încăpăţânat să ducă mai departe acest concurs interdisciplinar dedicat elevilor pasionaţi de aplicaţii informatice. La ora actuală, concursul se derulează pe cinci secţiuni: soft educaţional, soft utilitar, multimedia, roboţi şi pagini web, iar fiecare ediţie găzduieşte seminarii, prezentări, workshop-uri şi discuţii libere despre IT, educaţie, artă, carieră şi altele. Peste toate acestea, la Gălăciuc s-au legat prietenii care rezistă, iar combinaţia de copii deştepţi, calculatoare, aer curat şi peisaje frumoase generează inovaţie, competiţie şi, implicit, bani. 

ZdV: Sunteţi considerat „părintele" concursului InfoEducaţie, cel mai important concurs interdisciplinar pentru liceeni care are loc în Vrancea. Cum a început povestea care ajunge, iată, la ediţia nr. 22 în 2015 şi care a atras Google în Vrancea, ca partener şi „sponsor gold" al competiţiei?

Profesorul Emil Onea: InfoEducaţie are rădăcini şi mai adânci, de prin anul 1988, când organizam concursuri şi demonstrații cu cele mai „noi” tehnologii în domeniul calculatoarelor, adică modele “Spectrum” similare româneşti HC-85!! Unul dintre susţinători: Dl. Alexandru Mironov.  Apoi, de prin 1992, am început să facem concursuri pentru elevii pasionaţi de informatică. Am observat că este o mare nevoie de stimulare a „butonarilor”, elevii care încearcă şi construiesc mici programe în folos propriu sau pur şi simplu „hackeresc”. Prin anii 2002-2004, concursul a fost oficializat şi trecut în calendarul concursurilor finanţate de MEN. Dar tot aici, la Gălăciuc, am „inventat” şi concursul de informatică pentru gimnaziu, de prin anii 1996. InfoEducaţie cere multă pregătire şi condiţii tehnice speciale. Ne-am bazat mult pe sponsori, aceștia ne-au ajutat să avem toate condiţiile pentru lucru: internet, calculatoare, reţele. Mari companii din România, multinaţionale, au înţeles cât de valoros este concursul, impactul şi efectele acestuia şi ne-au ajutat să fim cât mai relaxaţi în organizare. CISCO Systems, Google, Intel, Intuitext, Oracle, Bitdefender, Orange, TotalSoft, sunt companii care au fost şi sunt de mulţi ani alături de noi. Într-adevar, Google a fost, în ultimii 5 ani, sponsorul nostru gold pentru că a “investit” practic în acţiunea noastră, atât bani cât şi resurse umane reprezentate de ingineri ai companiei.

ZdV: Spuneţi despre InfoEducaţie că este „cel mai bun concurs practic din România". Ce-i învaţă pe tineri?

Profesorul Emil Onea: Îi invaţă să fie practici, să programeze pentru a construi ceva, să lucreze în echipă, să implice şi fetele în IT.

ZdV: Ne amintim cu admiraţie de Tudor Leu, primul licean din Vrancea care a obţinut premii la olimpiadele internaţionale de informatică şi care a rămas legat de InfoEducaţie şi de Gălăciuc chiar şi după ce a absolvit prestigioasa universitate americană Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi după ce a ajuns să lucreze ca inginer la Google. Sunt şi alţi tineri care au performat. Care sunt premianţii cu care vă mândriţi?

Profesorul Emil Onea: Tudor Leu, acum locuitor rezident al New York-ului, a fost unul dintre „absolvenţii de Gălăciuc”; el a făcut practic legătura între noi şi programele educaţionale Google, la fel ca şi colegul lui, Octavian Costache, sufletul dezvoltării tehnice a comunităţii InfoEducatie: www.infoeducatie.ro. Şi mai sunt oameni de valoare care acum sunt angajaţi la companii mari sau au propriile lor business-uri IT: Viorel Stan, Florin Şunel, Cristian Cărămidă, absolvenţi CNU. Cristian Strat din Vaslui, acum angajat în stafful Tweeter în San Francisco. Fraţii gemeni Răzvan şi Mihai Hobeanu, angajaţi la Bitdefender, Bogdan Gâza, angajat de asemenea la Tweeter. De remarcat este faptul ca toţi sau majoritatea tinerilor care a trecut prin concursul InfoEducaţie vin, ca studenţi, în juriul concursului sau în comisiile tehnice. În ultimii ani, studenţi sau absolvenţi ai Universităţii Politehnice sau ai Facultăţilor de informatică vin şi lucrează voluntari pentru InfoEducaţie: Robert Dolca – lucrează la Intel, Alex Coman, angajat Bitdefender, Mihai şi Adrian Oaida, absolvenţi ai Universităţii din Timişoara, etc… Ca un fapt deosebit, Ionuţ Budişteanu, informatician, inventator român despre care ştie multă lume, a luat premii doi ani la rând la InfoEducaţie. 

ZdV: Îmi place că la InfoEducaţie copiii nu stau doar cu ochii în calculator, ci sunt invitaţi şi să exploreze natura, să facă poze, drumeţii. Care este de fapt reţeta succesului?

Profesorul Emil Onea: Într-adevăr, succesul constă în libertatea de a crea. Noi am dezvoltat mereu secţiunile concursului. Acum avem si “roboţi” şi “aplicații pe telefoane mobile”, “aplicaţii multimedia”. Dacă veţi căuta pe Youtube “infoeducatie” veţi găsi nenumărate creaţii ale elevilor noştri. Iată şi o sinteză:

 

ZdV: Am stat de vorbă cu elevi buni, care spun că se plictisesc la ora de informatică. Cum ar trebui îmbunătăţită programa şcolară?

Profesorul Emil Onea: Programa e bună în mare parte, dar trebuie lucrat practic şi nu numai teoretic. De altfel, este valabil la orice disciplină. Informatica este o disciplină la modă, dar poate conduce către o cariera în IT foarte “bănoasă”. Trebuie să convingem cât mai multă ume să lucreze în IT pentru că e criză de specialişti şi pentru că aduce venit bun!

ZdV: Cum îi conectează concursul pe elevi cu companiile de IT? Din ce am văzut, companii mari urmăresc evoluţia acestor tineri?

Profesorul Emil Onea: Direct, implicându-se în organizarea evenimentelor, trimiţând specialişti care să comunice cu elevii pasionaţi. Numai în 2014 am avut la InfoEducaţie specialişti de la companiile: Google, Intel, Bitdefender, specialişti care au fost alături de elevi, au lucrat şi s-au jucat împreună cu ei.

De la Gălăciuc, la Google

ZdV: Care este cea mai plăcută amintire legată de concurs?

Profesorul Emil Onea: Am zeci, sute de amintiri plăcute. Cele mai frumoase sunt legate de participarea în jurii sau la seminarii a foştilor absolvenţi. Am avut surpriza ca un inginer trimis în 2013 ca reprezentant Google Zurich să îmi spună că a fost în tabără în 1997, când se pregătea pentru olimpiade. Dar şi mai interesant a fost când Dorin Pena, director general CISCO România, a spus că Gălăciuc şi InfoEducaţie reprezintă punct de referinţă în formarea lui.

ZdV: Există proiecte câştigătoare la Gălăciuc care au devenit afaceri de succes?

Profesorul Emil Onea: Da, există proiecte care aduc bani creatorilor lor. Sunt multe şi prefer să nu spun acum unul, dar pot să spun că aceste proiecte de succes sunt şi mai apreciate dacă poartă “ştampila” InfoEducaţie.

ZdV: Cât câştigă un informatician bun la noi? E nevoie să plece afară pentru succesul financiar?

Profesorul Emil Onea: Poate câştiga, în România,  între 1.000 şi 2.500 EUR. Mulţi pleacă afară însă pentru că perspectivele sunt mult mai interesante, pentru că sunt mai respectaţi, pentru că legile sunt respectate, pentru că există civilizaţie şi multă ordine…

“Legea securităţii cibernetice, o jucărie periculoasă”

ZdV: Ce părere aveţi despre Legea securităţii cibernetice, care permite SRI să percheziţioneze fără mandat de la judecător orice reţea informatică, sub pretextul apărării ţării de atacuri cibernetice teroriste? Cât de uşor este, de fapt, să spionezi prin intermediul internetului?

Profesorul Emil Onea: Cei mai agresivi în controlul activităţilor online sunt, se ştie, americanii. Ceea ce se întâmplă la noi este o jucărie periculoasă care, îmi este teamă că va fi folosită abuziv. De altfel, sunt revoltat că STS a preluat controlul şi utilizarea celei mai bune reţele educaţionale care purta denumirea de ROEDUNET, ca să o pună la dispoziţia unor “mărimi”politice, contrar legislaţiei europene. În România se permite orice, voturi să iasă…

ZdV: Cum a ajuns internetul în Focşani? Ştiu că la început, prin 1994, nu se dorea aşa ceva în oraş?

Profesorul Emil Onea: Internet în Focşani exista doar la “Centrul Interşcolar de Informatică” sprijinit tehnic, integral, de Fundaţia Soros. Era internet prin telefon (dial-up). Apoi a fost şi la Şcoala 9, iar un pic mai târziu la Şcoala, la Liceul Odobeşti şi Vidra, acolo unde am găsit directori inimoşi şi profesori pasionaţi. Am mai dezvoltat şi un proiect “Internet la Bunica” prin şcoli rurale (Păuneşti, Jariştea…). În general, lumea se temea de internet ca de “dracul” pentru că li se părea mult prea complicat şi aproape inutil…

ZdV: Nu avem în Focşani zone publice Wi-Fi, cu acces gratuit la internet. Călătoriţi mult, cum e pe la alţii? 

Profesorul Emil Onea: Lumea crede că la alţii e mai mult internet. Eu nu am observat să fie aşa. La alţii e mai scump şi mai prost. Adică la nemţi, la austrieci, la francezi, la englezi sau la danezi. Dar aceasta nu înseamnă că şi la noi trebuie să fie la fel. Trebuie să fie la îndemâna oricui, chiar în pieţe sau parcuri. Dar le-aş da acces oamenilor la internet numai după ce trec prin pagini care să facă anunţuri publice, turism, istorie, etc. Adică, dacă vreţi să iesiţi în internet, vă conectaţi la reţeaua publică, citiţi informaţiile de inters local, apoi ajungeţi unde doriţi.

Roboţii virtuali care ne… memorează

ZdV: Ne petrecem din ce în ce mai mult în mediul vitual. Aţi intrat în profesie când calculatoarele erau de mărimea unei camere, iar acum lucrăm pe PC-uri din ce în ce mai mici. Ce ne aduce viitorul? 

Profesorul Emil Onea: Din ceea ce am văzut, am citit, se pare că revoluţiile cele mai mari se vor produce în domeniul comunicaţiilor, în lumea roboţilor, a maşinăriilor automate, dar mai ales în gestionarea foarte rafinată a informaţiei prin maşini care “învaţă”. Calculatoarele viitorului vor fi simple, vor lucra dincolo de noi, în cloud, conectate la spaţii de stocare aproape nelimitate. Dar să nu uităm că aproape orice dispozitiv pe care îl folosim are în el un calculator…Prin urmare, în viitor, va fi o revoluţie în lumea dispozitivelor super/extra automatizate…

ZdV: Cât de greu este să-ţi ştergi urmele de pe Internet, să dispari din motoarele de căutare?

Profesorul Emil Onea: N-aş putea spune că mă pricep prea bine. Dar este greu, pentru că în spatele motoarelor de căutare stau un fel de roboţi virtuali care “învaţă” pe fiecare dintre noi şi stochează informaţia în zeci, sute, mii de locuri. De aceea cred că este greu să te pui cu roboţii aceştia…

ZdV: Cine este Emil Onea?

Profesorul Emil Onea: Profesor, am fost multă vreme şi inspector şcolar, am căutat să schimb cât mai mult lumea din jurul meu. Am dezvoltat proiecte mari, InfoEducaţie, dar mai ales didactic.ro, o comunitate de resurse, unică în lume. Cred că am reuşit de cele mai multe ori să aduc noutatea, să fiu vizionar, să conving oamenii de utilitatea tehnologiei în educaţie. Am scris cărţi, am copii frumoşi şi aşezaţi, am şi o casă făcută de mine împreună cu un architect fost elev. Am plantat şi pomi! Prin urmare, am făcut cele mai multe lucruri pe care trebuie să le facă un om în viaţă…


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.