Local

Pregătirile pentru începerea construcțiilor pe terenurile fostei S C Mopaf Vrancea SA înaintează în pas vioi

Ziarul de Vrancea
15 mar 2023 7607 vizualizări

Din informațiile Ziarului de Vrancea, pregătirile pentru începerea construcțiilor pe terenurile fostei S C Mopaf Vrancea SA, CPL-ul din vremea comunismului, înaintează în pas vioi. După anunțarea publică a intenției de a se elebora Plan Urbanistic Zonal (PUZ), joi 9 martie 2023 a expirat perioada în care publicul putea să transmită observații și propuneri privind intenția de elaborare a Planului Urbanistic Zonal (PUZ) pentru zonă cu locuințe colective maxim P+10, zonă pentru comerț P+2 (Shopping Center) și prestări servicii P+2E, realizare accesuri și echipare edilitară care se vor construi pe terenurile fostei S C Mopaf Vrancea SA, CPL-ul din vremea comunismului.

Reamintim că  în luna decembrie a anului trecut după obținerea certificatului de urbanism ce precede obținerea autorizațiilor de demolare a construcțiilor rămase pe terenurile fostei S C Mopaf  Vrancea SA, Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL-ul) din vremea comunismului, S.C. COMETEX SRL cu sediul pe sos. Bucuresti Nord nr. 10, cladirea O11, et. 10, oraș Voluntari, jud. Iflov, nimeni alta decât divizia de real estate a grupului Altex, a mai făcut un pas. A obținut și un certificat de urbanism pentru realizarea documentațiilor tehnice, respectiv „Elaborare PUZ pentru zonă cu locuințe colective maxim P+10, zonă pentru comerț P+2 (Shopping Center) și prestări servicii P+2E, realizare accesuri și echipare edilitară”.  

Prin urmare, pe terenurile fostei S C Mopaf Vrancea SA, Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL-ul) din vremea comunismului, este intenția de a se construi un proiect imobiliar mixt, cu blocuri și centru comercial. Despre ideea realizării unui proiect imobiliar mixt pe terenurile fostei S C Mopaf Vrancea SA, Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL-ul) din vremea comunismului, a vorbit Adrian Urdă, CEO-ul Cometex, în cadrul conferinței reConstruct 2022: „Vom avea și proiecte imobiliare mari, mixte, care să includă retail plus rezidențial, la Zalău și Focșani”, a explicat Adrian Urdă, la conferința reConstruct 2022, organizată de wall-street.ro.

Despre terenurile pe care au fost amplasate clădirile rămase care au aparținut fostei S.C. Mopaf SA Focsani, CPL-ul din vremea comunismului

Dacă până în 2008 se putea vorbi de un teren aparținând unei fabrici de prelucrare a lemnului care a încheiat anul pe profit, după acest an vorbim nu doar despre colapsul economic al societății, ci și despre pricopsirea orașului cu un teren pe care nici cumpărătorii nu au mai putut să-l întrețină, nici municipalitatea să-l poată amenaja, acesta devenind o suprafaţă părăsită. Întreaga zonă, apreciată la peste 20 de hectare, s-a umplut de mărăcini și de plante invazive în care și-au găsit adăpost tot felul de rozătoare. Ca să fie focarul și mai „curat”, și-au adus contribuția și cetățenii „de bună credință” care au depozit tot felul de gunoaie, cine știe din ce motive.

Într-un articol publicat în anul 2017 în Ziarul de Vrancea pe subiectul terenurilor fostei S.C.  Mopaf S A Focșani cotidianul nostru relata că, oricât și-ar propune municipalitatea să preia respectivele terenuri pentru a le da un alt aspect prin amenajare, totul se poticnește în instanță. Existau atunci două spețe juridice în acest caz, potrivit informațiilor primite de la municipalitate. Una prin care se dorea recuperarea datoriilor de către lichidatorii BancPost, de la cele trei firme falimentare care au cumpărat terenul de la MOPAF și cu care l-au girat pentru un credit de 10 milioane de euro, alta prin care un alt lichidator contesta în instanță valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între MOPAF și una dintre acele firme. Cert este că, în cazul celui din urmă lichidator, consecvența cu care tot depunea dosarele la instanța de fond nu se știa când se va încheia. Primarul Misăilă, în primă etapă, la începutul anului 2017, a demarat negocierile privind achiziționarea celor 20 de ha de la lichidatorii BancPost, cu un preț de 30 euro/mp, în condițiile în care prețul zonei este de 150 euro/mp. Chiar la dezbaterea publică despre proiectul de buget pe anul 2017, acesta a spus cu optimism că este posibilă amenajarea unui parc pentru focșăneni. „După terminarea tratativelor cu proprietarii terenului, intenția noastră este de a achiziționa cele 20 ha care au aparținut fostului MOPAF. Sperăm să obținem fonduri europene pentru reabilitarea terenurilor degradate și avem în vedere și amenajarea unui parc pentru focșăneni”, a precizat atunci edilul șef al Focșaniului. 

Citiți și:Din Mopaf SA s-a ales rumegușul- articol publicat în Ziarul de Vrancea în anul 2009

Din culisele unui faliment premeditat: Mopaf SA, una dintre cele mai importante fabrici din judet, s-a prabușit premeditat, prin împărțeala terenurilor la trei firme care n-au legatură cu Vrancea. Chiar dacă societatea avea profit, falimentul s-a produs pe fondul neplății impozitului aferent către bugetul de stat. Terenul se afla acum în proprietatea grupului american Avrig 35, condus de Alexandru Hergan, cel care a propus municipalității să-și ia ENET-ul din centrul Mopafului. Pe fostul loc de munca a 1.200 de oameni se va construi un complex comercial. „Îmi era și milă când au scos utilajele de acolo, erau cu rumeguș pe ele” ne-a spus lichidatorul Vasile Borcea

"Aici a fost o mână!..."

Potrivit unor informații obținute de Ziarul de Vrancea, cel însărcinat cu plata către Administrația Finanțelor Publice a impozitului pe profit era un anume Adrian Florin Șelaru, fost președinte al Consiliului de Administrație al fabricii, dar acesta a dirijat banii către alte proiecte. Situația este confirmată și de administratorul firmei de lichidare a Mopaf, MBV Insolv, Vasile Borcea. „Aici a fost o mână... Mopaf trebuia să meargă în continuare. Acum, fabrica nu mai deține nici un metru patrat, tot a fost vândut prin împărțeală la trei firme", spune Vasile Borcea. Fabrica de mobilă, care acum se află în procedură de insolvență, a fost înființată în urma cu aproape 43 de ani și avea în proprietate nu mai puțin de 24 de ha de teren, rețea de apă proprie din care se alimenta și orașul, clădiri și utilaje, dar și un număr mare de angajați. Pe vremea când omul de afaceri Vasile Roșca era proprietar al Mopaf, numarul angajaților se ridica la 1.200. În 2006, acesta a vândut fabrica pe o suma bună, dar în urma sa s-a ales praful. „Îmi pare rău pentru angajații de acolo dar nu am ce să le fac. Poate că era mai bine dacă rămâneam. Distrugerea clădirilor nu depinde de mine", a comentat omul de afaceri Vasile Roșca, cel care a deținut fabrica pentru câțiva ani. În decembrie 2006, colosul intra în proprietatea grupului de societăți Avrig 35 SRL București care vinde partea de producție către altă societate, Termotehnic SRL București, la care administrator este tot Adrian Florin Șelaru. Grupul Avrig 35, fondat în 1999 de către patru investitori americani, a devenit leader în dezvoltarea de proiecte imobiliare pe piața românească pentru care are nevoie de terenuri. La 16 octombrie 2006 se încheie un contract de vânzare-cumpărare între Mopaf și Focsani Investment SRL cu sediul in București, pentru un teren de 13,4 ha, astfel încât societatea cumpărătoare devine acționar principal. Tot în aceeași zi, Mopaf vinde către Valtec Engineering Consulting SRL București 5,3 ha, iar pe 20 decembrie 2007 intră și Real Estate București în posesia a 4,23 de ha. Așa se face că fosta fabrică rămâne fără terenul pe care își desfășura activitatea.

Mastodontul, vândut la second-hand

Toate cele trei firme care dețin în prezent terenul pe care se află clădirile Mopaf fac parte din Grupul Avrig 35, administrator principal fiind Alexander Etienne Hergan, cetățean americano-român. Acesta este cel care a propus municipalității focșănene să reloce societatea de termoficare ENET SA, care este situată chiar în mijlocul terenurilor deținute de firma sa. Grupul și-a anunțat deja intenția de a înființa pe locul fostei fabrici un proiect imobiliar care să conțină un complex comercial, ansambluri de locuințe și spații verzi, însă proiectul a intrat pentru moment în conservare, în condițiile recesiunii economice. Bunurile mobile care au rămas, mașini de șlefuit, frezat, calibrat, găurit, îmbinare furnir, mobilier și altele, au fost deja scoase la licitație de firma MBV Insolv IPURL pentru a se recupera prejudiciul creat creditorului. „Îmi era și milă când au scos utilajele de acolo și erau cu rumeguș pe ele", regretă lichidatorul Vasile Borcea dispariția Mopafului de pe harta Focșaniului. În proprietatea fabricii au mai ramas doar trei clădiri, despre care lichidatorul spune că „au uitat să le treacă". Aici se pare ca va fi depozitată „marea" de arhivă ce se găsește în urma falimentului colosului care a fost odata Mopaf. Cât despre foștii salariați, cei mai multi se află în șomaj sau așteaptă să împlinească vârsta legală de pensionare, dupa ce anul trecut au protestat în mai multe rânduri față de neregulile din fabrică.

SC Mopaf SA Vrancea, una dintre cele mai importante fabrici din judetul nostru, a devenit istorie, dupa ce societatea a fost impinsa premeditat catre faliment prin neplata impozitului datorat statului in contul profitului intregistrat in anul 2007. Culmea este ca anul trecut societatea, in timp ce își concedia angajatii, a fost premiata la Topul Firmelor Vrincene pentru activitatea financiara din anul 2007. Intre timp, din trupul mastodontului vrincean au rupt hălci importante trei firme străine care nu aveau nimic comun cu activitatea de prelucrare a lemnului. Singurul lor interes, dovedit ulterior, a fost terenul deosebit de prețios pe care era construită societatea. Combinatul de Prelucrarea lemnului (CPL), cum se numea inainte de 1989, a fost proiectat si pus pe picioare de ingineri suedezi, care au vazut in anii 60 oportunitatea dezvoltarii unei industrii a lemnului la poalele muntilor Vrancei. Motivul pentru care Mopaf a intrat in insolventa anul trecut a fost, in primul rind, neplata impozitului pe profit care se ridica la peste 3,6 milioane de lei. A fost evident faptul ca cei care au preluat societatea nu au plătit dările la stat, neavând intenîia de a crea locuri noi de muncă sau de a dezvolta afacerea cu mobilă pentru export. Tentația cea mare pentru cei care au pus mâna pe Mopaf a fost suprafața de 24 de hectare de teren situat într-o zonă foarte bună a orașului. La un preț de maximă recesiune, adică la în jur de 200 de euro metrul pătrat, aceasta inseamna o valoare de peste 48 de milioane de euro. Pentru a pune mâna pe acești bani, proprietarii Mopaf n-au precupetit nici un efort în ultimii trei ani în a lăsa pe drumuri 1.200 de familii.

Citiți și : Un teren din Focşani urmărit de mare ghinion-articol publicat în Ziarul de Vrancea pe 15 februarie 2015

Documentaristul Florin Marian Dîrdală, de la Serviciul Judeţean al Arhivelor Statului, readuce în atenţie interesanta istorie a terenului unde a fost Combinatul de Prelucrare a Lemnului( S C Mopaf Vrancea SA). Pe acest teren a funcţionat o unitate de elită a Armatei, distrusă în urma unui bombardament american în al Doilea Război Mondial. După ce şi CPL-ul a fost pus la pământ de „capitalismul de cumetrie" al tranziţiei, terenul a fost preluat de Banc Post în contul unor datorii şi este scos la vânzare cu 10 milioane de euro

O anumită zonă a oraşului Focşani a avut şi are parte în continuare de peripeţii cel puţin neaşteptate, iar focşănenii de azi o pot identifica pe fostul amplasament al CPL -Mopaf Vrancea şi în vecinătatea ENET-ului cel controversat. Aici a funcţionat decenii la rând o fabrică de mobilă şi, zic mulţi, nu doar foştii lucrători ai unităţii, că produsele nu erau deloc de slabă calitate, aşa cum s-a speculat când s-a procedat la lichidarea şi vânzarea întregii industrii româneşti, aşa zisul morman de fiare vechi, maxima postdecembristă brevetată de impetuosul, pe vremuri, Petre Roman. Întreprinderea respectivă, denumită iniţial, Combinatul de Prelucrare a Lemnului, s-a înfiinţat acum mai bine de 5 decenii pe un teren ce a aparţinut Ministerului Apărării Naţionale, devenit după 1948 Ministerul Forţelor Armate. Pe acest teren a funcţionat în perioada interbelică şi nu numai, o unitate de elită a Garnizoanei Focşani -Regimentul 11 Artilerie. Întinderea acestei suprafeţe se apropia de 10 hectare, valora în 1943- 1.600.000 lei , iar construcţiile ce deserveau nevoile Cazarmei Mihai Viteazu  - Regimentul 11 Artilerie, se ridicau, estimativ, ca indice de inventar, la suma de 26.505.540 lei. Toate aceste edificii au avut parte de un bombardament devastator la finalul celui de Al Doilea Război Mondial, astfel încât niciuna dintre clădirile respective nu au mai putut fi folosite de către resturile regimentului, nici de către garnizoana locală.

Cum s-a ridicat CPL-ul dintre ruine şi cum a ajuns o ruină

Pe locul fostului Combinat de Prelucrare a Lemnului MOPAF s-a aflat Regimentul 11 Artilerie, bombardat de aviaţia americană

Imensul teren a rămas plin de cărămizi şi de moloz, din care focşănenii s-au servit la discreţie pentru a mai cârpi câte ceva pe la locuinţele lor. Ruinele acestei foste unităţi militare, situată  pe drumul principal ce ducea de la Focşani la Bucureşti, nu aveau cum să placă la nesfârşit autorităţilor, care au făcut demersuri, după 1950, pentru a obţine fondurile necesare ridicării primului şi celui mai mare stabiliment industrial din Focşani, la acel moment. Odată ce s-a perfectat trecerea respectivului teren, în 1955, din proprietatea Ministerului de Război în proprietatea Ministerului Industriilor, au început lucrările de ridicare a colosului comunist, iar mai târziu a centralei termice a oraşului, pe la 1971. După 1989, odată cu schimbarea vremurilor, fostul CPL devenit Mopaf, a simţit din plin ascuţişul economiei de piaţă, hăţişul legislaţiei de privatizare şi incompetenţa voită sau nu a directorilor unităţii. Producţii haotice, investiţii nepotrivite şi împrumuturi riscante, laolaltă cu alţi factori mai mult sau mai puţin vizibili, toate la un loc au determinat ca, în urmă cu puţini ani, Mopaf Vrancea să intre în insolvenţă, iar creditorii să-i pregătească o soartă nu cu mult diferită de cea din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Un teren plin cu istorie şi bălării

Cu intenţia de a amenaja o zonă rezidenţială destinată noilor generaţii ce vor alege Focşaniul ca domiciliu, dar şi pentru profitul rezervat acestui gen de investiţii imobiliare, construcţiile vechiului CPL au căzut sub roţile utilajelor. Cu toate acestea, prognozele investitorilor în această zonă au fost prea entuziaste, iar criza mondială, care, după unii s-a încheiat, după alţii nu, a blocat toate intenţiile de afacere pe respectivul amplasament. În prezent zona respectivă arată la fel ca acum 7 decenii, adică teren gol, plin de vegetaţie şi parcă fără niciun plan de viitor care să-l vizeze. Dacă în 1955 autorităţile locale şi instituţiile centrale au găsit cumva de cuviinţă să construiască pe locul fostului regiment de artilerie un obiectiv industrial, bun sau rău, dar măcar ceva în teren, acum, creditorul principal al bunului în cauză, anume Banc Post se îmbată cu apă rece, cerând aproape 10 milioane de euro pe un teren ce nu valorează niciun sfert din această valoare. În concluzie, un imobil plimbat din patrimoniul oraşului Focşani pe la Ministerul Apărării Naţionale şi apoi la Industrie şi Economie, a ajuns în prezent în cele mai nepotrivite mâini, adică la instituţiile de credit care nu vor ceda un pas în încercarea de a valorifica cât mai bine bunul şi a recupera cât mai mult din pierderea suferită. Încă o dată, Statul Român a  încasat o bilă neagră de la mediul privat , iar focşănenii se vor uita mult şi bine la buruienile din curtea fostului Mopaf ce vor creşte mai înalte decât gardul şi la terenul întins şi dezolant de gol care, parcă, face în ciudă aglomeraţiei din zonele centrale ale oraşului sau parcărilor îngrămădite de reşedinţă din proximitatea blocurilor.

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.