Povestea covrigului mănăstiresc: simbolul Sfintei Treimi și al norocului care a traversat secolele până în zilele noastre
O tradiție culinară cunoscută și în Vrancea are la origine o legendă medievală. Pretzel-ul, sau covrigul cu formă răsucită, ascunde o semnificație religioasă și culturală mai puțin cunoscută publicului larg.
Legenda covrigilor mănăstirești, simbolul Sfintei Treimi și al norocului
Puțini dintre cei care cumpără zilnic un covrig se gândesc că această gustare simplă are o istorie de aproape o mie de ani și o simbolistică religioasă aparte. Cunoscut în spațiul germanic sub numele de „Pretzel” sau „Brezel”, covrigul cu forma sa caracteristică este considerat unul dintre cele mai vechi produse de panificație din Europa Centrală.
Potrivit informațiilor publicate de site-ul de specialitate „cumvaplace.ro”, originea pretzel-ului este legată de mănăstirile medievale europene, unde călugării îl pregăteau cu ocazia diferitelor sărbători religioase. Forma sa distinctivă nu era întâmplătoare. Cele trei deschideri ale covrigului simbolizau Sfânta Treime – Tatăl, Fiul și Sfântul Duh –, în timp ce partea centrală amintea de poziția brațelor încrucișate în timpul rugăciunii.
În Evul Mediu, covrigii erau oferiți copiilor care reușeau să învețe rugăciunile creștine. Totodată, datorită ingredientelor sale simple – făină, apă și sare –, pretzel-ul era considerat potrivit pentru perioadele de post, când consumul de carne și alte produse de origine animală era restricționat.
De-a lungul timpului, acest produs de panificație a depășit granițele mănăstirilor și a devenit parte a tradițiilor culinare din numeroase regiuni ale Europei Centrale. În Austria și în alte țări germanice, pretzel-ul s-a transformat într-un simbol al prosperității, al norocului și al bunăstării, fiind prezent la târguri, sărbători religioase și evenimente familiale.
Astăzi, covrigul rămâne una dintre cele mai populare gustări din Europa, iar forma sa inconfundabilă continuă să păstreze amintirea originilor sale religioase. Chiar dacă în prezent este apreciat în primul rând pentru gustul său, legenda care îl înconjoară îl transformă într-un adevărat simbol cultural, transmis din generație în generație.
Și în Vrancea, unde covrigii sunt nelipsiți din brutării, piețe și magazine, puțini cunosc faptul că această gustare atât de familiară are rădăcini adânci în istoria creștină a Europei și că, odinioară, era considerată un semn al credinței, al prosperității și al norocului.
.GIF)
