Local

Povestea casei-monument de pe strada Avântului nr. 11 din Focșani: „cuibușorul” iubirii Silviei și al învățătorilor Gheorghiu

Florin Marian Dîrdală
7 mai 2026 2616 vizualizări

Un colț de istorie autentică din Focșani, unde arhivele scot la lumină destine, iubiri și transformări urbane din Vrancea ultimului secol

Monumentul istoric din Focșani, str Avântului nr 11- De la  cuibușorul  Silviei până în zilele noastre.

În primul și primul rând trebuie specificat că acest imobil, clasat ca edificiu istoric, este evidențiat în lista întocmită de Ministerul Culturii- Institutul Patrimoniului - sub  denumirea simplă de „casă”.Dar această „casă” nu a apărut din senin în acest liniștit colț de Focsani, aflat la întretăierea străzilor Avântului cu Sublocotenent Potop.Această minunată locuință a fost ridicată în anul 1930 de doi învățători inimoși ai Focșaniului de altădată anume Gheorghiu Serban și Dochia Gheorghiu, soț și soție.

El născut în anul 1885, la Focșani, și ea, patru ani mai târziu, în 1889.Când a venit pe lume ziditorul de mai târziu al acestei superbe case, Șerban, iată cum a fost consemnat actul lui de naștere: „în  anul 1885, luna august, ziua trei , s-a născut Șerban de sex masculin, născut alaltăieri, în casa părintească, fiul lui Constantin Gheorghiu, de profesie cismar și al Păunei Gheorghiu, de profesie casnică, domiciliați  în Focșani.” S-a căsătorit la momentul potrivit, informației încă nedepistată, cu o anume d -ră Dochița și ambii au devenit învățători. Despre Șerban, Monitoarele Oficiale din trecut indică faptul că „în anul 1916 era învățător la Făurei, azi Garoafa, iar mai târziu a ajuns cu serviciul la Școala nr 2 de băieți din Focșani, după care, în 1937, Ministerul i-a aprobat mutarea la Școala nr 4 de băieți Focșani.”

 Așa era organizat învățământul pe atunci, cu școli separate, fie de băieți, fie de fete. Dupa 1948 situația s-a schimbat. Din căsnicia lui Serban cu Dochia s -a născut, la anul 1911, unicul lor vlăstar, o frumoasă fată, numită Silvia. Iată textul actului de naștere:„ La anul 1911, luna mai, ziua 10, s-a născut Silvia, de sex femeiesc, născută ieri, ora noua și trei sferturi seara, în casa părinților săi din această  comună, satul Irești, fiica legitimă a domnului Serban Gheorghiu, în etate de douăzeci și șase de ani și a doamnei Dochița Serban Gheorghiu, în etate de douăzeci și doi de ani, ambii de profesie învățători, domiciliați în această comună -după declarația făcută de tatăl său care ne- au înfățișat copila. Martori au fost Maftei Leu și  Costache Lățcan, amândoi de profesie agricultori, domiciliați în această comună care, împreună cu declarantele au subscris propriu în acest act, după ce mai întâi l -au citit.Constatat, după lege, cazul nașterii de noi însuși Anghelache Anghel, primarul și ofițerul de stare civilă al comunei Irești ( azi comuna Vidra ).”

Deci Serban Gheorghiu cu soția, la acel moment, erau învățători în zona de munte a județului, iar cinci ani mai târziu se aflau la Făurei ( Garoafa de azi ). Astfel se poate observa cum ușor, ușor, se apropiau cu locul de muncă de localitatea Focșani, unde au și fost  instalați, într- un final, de către Ministerul Învățământului.În apropierea anului 1930 figurează ca proprietari ai unui teren viran pe strada  Postelnicu. Aceasta este vechea denumire  a actualei căi de comunicație, Avântului, iar ceea ce este mai curios e faptul că între anii 1948 -1964 această arteră urbană a purtat numele unui politician fruntaș bulgar anume Gheorghe Dimitrov, fost și mare lider al comuniștilor din țara de la sud  de Dunăre.De altfel acest personaj a inspirat și numele purtat vremelnic deTeatrul Maior Gh Pastia, care s-a chemat Teatrul Dimitrov,vreo câțiva ani, pe la jumătatea secolului trecut .Însă, din anul 1964, strada și teatrul au abandonat această titulatură nefirească și au primit sau reprimit numele cele potrivite cu aceste locuri, anume Maior Gh Pastia și  Avântului.

Dar pe vremea când strada Avântului era denumită Postelnicu ,cei doi învățători, mutați definitiv cu serviciul lor didactic în urbea noastră de odinioară au decis să-și facă cuibul lor statornic aici, la răscrucea căii Postelnic  cu o stradă vestită ce amintea de sacrificiul eroului Potop, decedat pe front în timpul Primului Război Mondial.Casa a fost recepționată în anul 1930, conform fișei recensământ alăturată și putem afla din acest act că „locuința măsura peste 170 de m.p și se afla, la anul 1965, în posesia și proprietatea Silviei, fetița din actul de stare civilă anexat,  emis de Primăria Irești în anul 1911”.  Despre această Silvia a amintit inclusiv publicația care găzduiește prezentele rânduri într- un material grozav întocmit în urmă cu 10 ani de Colecționarul  nr 2 al  orașului Focșani vechi.De aici mai putem afla și de relația Silviei cu militarul Traian Lungu, alături de care și- a descoperit dragostea, tocmai în casa aceasta, monument istoric, din strada Avântului nr 11. 

Foto:Colecția Petru Mincu

Martor al iubirii lor este un album lăsat de Traian pasionaților de trecut, pe care sunt consemnate,ca într-un jurnal de liceu, toate promisiunile și jurămintele cuplului proaspăt căsătorit, Traian și Silvia Lungu.  Din păcate relația lor se pare că nu a durat așa cum au sperat ei pe vremea când se aflau în plină euforie, la începuturi. În anul 1965, Silvia mai locuia în această frumoasă casă doar împreună cu doi chiriași, iar Traian Lungu, care a decedat la Focșani, în anul 1986, domicilia  cine știe pe unde.

Foto:Colecția Petru Mincu

Însă ceea ce contează pentru noi, cei de azi, este partea frumoasă a relației lor, însemnată pe acest vechi album și mai ales  frumoasele fotografii care ne înfățișeaza superba construcție din strada Avântului nr 11. Iar la final o propunere și anume ca această casă să primească și ea un botez oficial din partea oficialităților îndreptățite, după cum vor dori, fie „casa Gheorghiu”,fie „casa Lungu” ori ambele. Iar în ceea ce privește starea actuală a imobilului, aceasta este una excelentă, fapt pentru care Focșaniul poate mulțumi  proprietarului de azi  , mai ales că  respectivul posesor a avut o funcție  importantă în județul nostru și a luptat de-a lungul întregii sale cariere ca adevărul sa iasă la lumină ,peste tot, în întreaga noastră  unitate administrativ teritorială Vrancea. 

Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale

Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea

Citiți și:Călătorie “Prin Focşaniul anului 1932”- Episodul 2


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.