Avem 40.000 de hectare de viţă de vie realizată cu investiţii mari din fonduri  europene. Nu este ca orice activitate agricolă unde poţi să reiei ciclul chiar şi în timpul unui an agricol, acolo viţa de vie este grav afectată, aşa cum s-a întâmplat  în comuna Cârligele, în cele trei sate, cu cele mai mari suprafeţe de viţă - de -vie. S-au bucurat că se anunţă o recoltă frumoasă de struguri, ocazie numai bună să-şi  scoată o parte din banii investiţi şi să aibă şi un câştig bun. Dar lucrurile nu se întâmplă întotdeaua aşa cum îţi doreşti. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în zona Odobeşti. Decizia de a se renunţa la sistemul antigrindină, s-a luat aşa cum se iau toate deciziile la noi, 4oo ha  de vie ( şi nu doar acestea), soiuri nobile, plantaţii mature, dar şi plantaţii tinere,  în timpul culesului, din care n-au mai rămas decât beţele. Vie distrusă în proporţie de 80-100 la sută, de grindina cât oul de porumbel, în vreme ce  oamenii priveau neputincioşi, cum li  se duce toată munca de peste an şi banii câştigaţi cu greu, departe de casă, pe apa sâmbetei.  Oamenii au plâns pe bucată când au văzut cu ce au rămas.  Nenorocirea s-a repetat acum în com. Vârteşcoiu, sat Faraoanele unde, după grindină n-a mai rămas nimic, nici în vii, nici în gospodăriile localnicilor. 

Dănuţ Mahriu, din Cîrligele ştie ce are în vie, Riesling Italian, dar şi alte soiuri, de care - după ploaia cu gheaţă aminteau doar beţele rămase. A plâns în 2025 ca un copil când a văzut nenorocirea, tone de struguri duse pe apa sâmbetei.  

A aşteptat toată iarna, să vadă dacă semne bune are anul  2026. Până acum a fost bine, dar încă se teme pentru recolta din 2026.

- „Momentan,  sper să fie anul mai bun ...”

- Aveţi semne, ca să zic aşa? întreb

- „Sunt butuci care nu sunt daţi.., încă.  Nu putrem evalua.”

- Cam cât la sută este afectată, întreb.

- „La ora actuala, 20- 25 la sută. Merg înainte, respect contractele de arendare pe care le am ”, spune domnul  Dănuţ Mahriu.

Via arata bine, a dat bine. Dănut Mahriu spune că a avut noroc să-i taie via în primăvară o femeie pricepută care i-a aranjat-o „din cuţit”. 

Suntem într- o  parcelă cu „Plăvaie”..., care dă vinul de şampanie.

- „Pe un butuc de Plăvaie, ar fi 8-10 struguri..., 8- 10 kg pe butuc. Plăvaia face un strugure foarte mare... ”

- Din 10 kg de struguri cât vin iese? întreb

- „Din 10 kg ar trebui să iasa 7l de vin.”  

Ca şi cum nu s-ar fi  întâplat nimic şi viticultorii n-ar fi pierdut munca de peste vară, oficialităţile tac mâlc. 

- V-a întrebat cineva cât  aţi pierdut la grindină? ) 

- Cam cât aţi pierdut?... 

- „În jur de 70 la sută” spune Dănuţ Mahriu, din comuna Cârlegele. 

- A dat cineva vreun ban? V-au despăgubit?

- Cum vi se pare via? întreb specialistul  consultant de la Direcţia Agricolă Vrancea. 

- „Producţia va fi foarte bună în 2026.. Pot să spun că modul de tăiere, modul de încercuire şi mai ales numărul de ochi care este lăsat, arată premize bune, o vie care are să fie...,  de data asta....”, spune dl ing. Mihai Copaci - consultant Direcţia Agricolă Vrancea 

Între Jariştea şi Odobeşti un alt viticultor cu vie nouă,  plantată cu fonduri europene, este pregătit pentru un nou sezon.  A avut noroc, în 2025, grindina l-a afectat în proporţie de doar 10 la sută, înainte de înflorire. A avut noroc şi anul acesta, grindina a trecut pe lîngă viile lui, după ce a făcut praf viile din comuna învecinată.

- V-aţi gândit că a-ţi putea pierde tot?

-  „Bineînţeles, dar riscul rămîne. Rămîne datorită faptului că sistemul antigrindină este oprit şi nu e atât de simplu. Toata lumea stă cu sabia lui Damocles deasupra capului.”

- Exista un stres..., spun.

- „Există acolo un factor care să te sperie, să te întrijoreze. Vă daţi seama, o grindină poate să te ducă, cum au păţit colegii noştri de la Cîrligele, să pierzi 80 la sută din recoltă.”   

Viticultorul are toate motivele să se teamă, să fie îngrijorat, pe plantaţiile sale are aproximtiv 10 soiuri de struguri performanţi.

Cheltuielile au fost foarte mari şi nu au nci o siguranţă că grindina nu va lovi din nou. Ceea ce s-a a şi întâmplat, când nimeni nu se mai aştepta grindina a făcut prăpăt în comuna Vârteşcoiu, sat Faraoanele, la câţiva km de Cârligele şi Odobeşti,  400 ha de vie, sau poate mai mult, de Muscat Otonel. Bucăţile de  gheaţă au lovit  culturile  de viţă - de vie distrugând  lăstarii şi inflorescenţa viţei - de - vie.

- Ce va urma? întreb.

- „Din punct de vedere al vegetaţiei, această vie îşi va reveni, în cea ce priveşte frunzele . Avem de-a face cu o pagubă de 90 % .”

Rep  - Aţi mai văzut aşa ceva?

 - „N-am văzut, în experienţa mea de viticultor, n-am văzut, mai ales în perioada de primavară, spune dl ing. Mihai Copaci,  expert al Direcţiei Agricole Vrancea.”

Grindina n-a lovit doar cele 400 ha de vie ci  şi grădinile şi livezile din Faraoanele. Tanti Gherghina spune că gheaţa, care a ajuns cât oul de porumbel i-a distrus grădina în care a muncit cu greu. Nu mai are nimic, pînă şi frunctele din copaci au fost lovite puternic. Tanti Gherghina este tare supărată.

-„ Nici n-am  vrut să mai vin încoace să le văd...”

Cel mai mult a speriat-o grindina, când a îceput să cadă. 

- „Întâi ca bobul de orez, pe curat, aşa, şi după aceea a început să crească de-a ajuns cât oul de porumbel.”

 Din tot ce-a avut, roşii, ardei, fasole, ceapă, n-a mai rămas cu nimica. 

Dezastrul din podgoriile vrâncene a readus în discuţie funcţionarea sistemului antigrindină. Mai mulţi viticultori susin că pagubele ar fi putut fi mult mai mici, sau deloc, dacă Staţia Antigrindină de la Focşani ar fi fost operaţională. Rezolvând ipotetica problemă cum că antigrindina alungă ploaia, a fost sacrificată via, care a rămas fără „umbrela” Antigrindinei.  Rămâne de văzut  ce decizie se va mai lua, poate nu la fel de păguboasa ca aceasta, care i-a lăsat pe viticultorii vrânceni cu buzunatele goale. ( Janine VADISLAV)