Oprișan și primul său milion: Blocul Armatei și Casa de Licitații două tunuri marca Seven Stars
Seven Stars SA, despre care șeful PSD Vrancea, Marian Oprișan susține că l-a transformat într-un milionar, a fost gândită special pentru a transfera, la limita legii sau chiar dincolo de aceasta, bunuri ale statului în patrimoniul unor politicieni aflați la putere. Prima firmă privată pe acțiuni din partea aceasta de Europă, ca să-l parafrazăm pe Oprișan, a existat doar cinci ani, până în pragul alegerilor din 1996 când PDSR și Ion Iliescu a pierdut puterea. În această perioadă asociații Seven Stars au dat marile tunuri, de miliarde de lei, în paguba statului. Acest lucru a fost posibil din cauza legislației care permitea ca acționarii unei societăți private să reprezinte, în același timp, și interesele statului, de multe ori în dauna sa. Pe de altă parte, nimic nu s-ar fi întâmplat dacă justiția, poliția, parchetul, Curtea de Conturi și Garda Financiară nu ar fi fost subordinate total politicului. Orice asemănare cu România pe care dorește s-o construiască PSD și Liviu Dragnea în această perioadă nu este deloc întâmplătoare.
Blocul Armatei este cel amplasat pe Bulevardul Independenței, lângă Direcția Județean a Finanțelor Publice, la parterul căruia a fost construită benzinăria Mol. Clădirea a ajuns în proprietatea Ministerului Apărării Naționale în urma unei controversate asocieri între Seven Stars-ul condus de Nicolae Giurgea și fostul RAGTL, actualul CUP SA.
La începutul anilor ’90, RAGTL, condus de Gheorghe Vasilescu (actualul director al CUP SA) avea în patrimoniu, pe lângă rețelele de apă și canalizare, și locuințele finalizate sau nu, din fondul locativ de stat.
În 1993, RAGTL condus de Gheorghe Vasilescu și Seven Stars, administrat de Marian Oprișan, ca director general și condus din umbră de Nicolae Giurgea, se asociază într-o firmă numită Final Construct SRL, pentru a finaliza construcția blocului de lângă sediul Finanțelor Publice. RAGTL aduce ca aport la capitalul social clădirea, evaluată la suma de 13 milioane de lei iar Seven Stars contribuie cu 73 de milioane de lei, devenind acționar majoritar cu 85%.
În fapt, finalizarea lucrărilor a fost doar un pretext pentru ca asocierea să se producă și Seven Stars să pună mâna pe clădirea statului. Final Construct n-a lucrat nici o secundă la finalizarea blocului de apartamente. Motivul invocat de directorul Gheorghe Vasilescu la momentul respectiv a fost că nu existau fondurile necesare.
La scurtă vreme, blocul a fost vândut de Final Construct unei firme din Brăila, Tracon SRL, pentru suma de 275 de milioane de lei. În urma tranzacției, Seven Stars, acționarul majoritar s-a ales cu 201 milioane de lei iar RAGCL, proprietarul clădirii a primit doar 74 de milioane de lei. Ulterior, de la societatea brăileană, blocul a ajuns la Ministerul Apărării Naționale.
Un control al Curții de Conturi din 1997, după ieșirea PDSR de la putere, a stabilit că RAGTL a fost prejudiciată în urma acestei asocieri cu 406,8 milioane de lei, reprezentând diferența de preț încasată din vânzarea blocului și dobânzile aferente. Bun de plată a fost găsit directorul Gheorghe Vasilescu.
În contextul acestei afaceri, fiecare își poate explica mai ușor relațiile mai mult decât amicale dintre Marian Oprișan și Gheorghe Vasilescu din prezent precum și faptul că fostul director al RAGTL și-a păstrat funcția vreme de atâția ani, în ciuda scandalurilor în care a fost implicat.
Casa de licitații sau cum a pierdut CJ un imobil din asocierea cu Seven Stars
O altă afacere prin care Seven Stars SA a păgubit statul român, care urmează aceeași schemă ca în cazul prezentat mai sus a fost Casa de Licitații. De această data cel prejudiciat a fost Consiliul Județean Vrancea.
În 1993, Consiliul Județean condus de Nicolae Giurgea decide să înființeze în asociere cu Camera de Comerț Industrie și Agricultură Vrancea (CCIA), Magnolia Maryannes SRL, patronată de președintele CCIA – Mihai Voicu, Tache, Ianche și Kadâr SRL, condusă de vicepreședintele CCIA – Victor Coniac, LexicomS SRL aparținând secretarului CCIA, Toader Zbârciog pun bazele, în asociere cu Seven Stars SA, condusă de Marian Oprișan, pun bazele Casei de licitații SA, o societate care se dorea un fel de bursă de mărfuri.
Consiliul Județean a pus la bătaie sediul, o clădire de pe Bulevardul Unirii pentru care a primit 32% din acțiuni, CCIA a contribuit cu 12,7 milioane de lei, Seven Stars cu alte 12 milioane de lei iar cele trei SRL-uri cu câte 100.000 de lei.
Ca și Final Construct SRL, nici Casa de Licitații nu a reușit să-și atingă obiectivele pentru care a fost înființată. În 1996, firma și-a încetat aproape de tot activitatea, astfel că CCIA și cele trei SRL-uri ale șefilor acesteia și-au vândut participațiile către, ați ghicit, Seven Stars.
Cele 32 de procente ale Consiliului Județean s-au diminuat considerabil după ce în acționariat a intrat Final Construct, în contul unor lucrări de reparații care nu i-au fost plătite, și după ce capitalul social a fost majorat la solicitarea Seven Stars SA. Punând Consiliul Județean în inferioritate, Nicolae Giurgea a schimbat numele societății în SIF Putna SA și a i-a mutat sediul social la București, într-un apartament.
În sediul de pe Bulevardul Unirii a intrat sucursala locală a unei bănci, Astra, al cărei director a devenit Nicolae Giurgea.
După alegerile din 1996, la presiunea consilierilor noii puteri, CDR, Consiliul Județean a încercat o acțiune timidă, mai mult mimată, de recuperare a imobilului. Cel mai aprig opozant al demersului a fost Marian Oprișan, pe atunci vicepreședinte al Consiliului Județean. În permanență el a susținut că administrația județeană trebuie să renunțe la clădire și să-și lichideze participația la Casa de Licitații – SIF Putna. Acest lucru s-a și întâmplat câțiva ani mai târziu, când Oprișan a devenit președinte iar PSD a avut majoritatea în Consiliu.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
