Local

Directorului editorial al Ziarului Financiar în legătură cu afirmațiile inspectorului şef al IC, din judeţul Vrancea

Ziarul de Vrancea
6 aug 2018 1157 vizualizări
Directorul editorial al Ziarului Financiar-Cristian Hostiuc-fotografie preluată de pe site-ul zf.ro 
Directorul editorial al Ziarului Financiar-Cristian Hostiuc-fotografie preluată de pe site-ul zf.ro 

Creşterea economică a României cu care se mândresc PSD, Liviu Dragnea şi Marian Oprişan şi din care pot scădea majorările de salarii în administraţia publică şi de pensii este susţinută şi de banii trimişi în ţară de “curve, hoţi şi cerşetori”. Întrebarea este dacă PSD sau judeţele roşii au creat o economie locală şi un loc care să-i întoarcă pe aceştia acasă şi să le schimbe situaţia?

Cristian Prescorniţoiu, inspector-şef la Inspectoratul pentru Construcţii din judeţul Vrancea  a scris acum câteva zile pe pagina lui de Facebook: “10 august, cea mai mare sărbătoare europeană. Se goleşte Europa de Cerşetori, Hoţi şi Curve care se duc la protest în România”, scrie Adevărul.

 

Bugetarul cu funcţie care susţine că la mitingul din 10 august al Diasporei se va goli Europa de „cerşetori, hoţi şi curve din România“

 

Inspectorul făcea referire la mitingul de pe 10 august din Piaţa Victoriei anunţat de Diaspora.

Ca reacţie la reacţiile negative, Prescorniţoiu Cristian a răspuns “Cei care muncesc nu vin la mitinguri! Cine se simte lezat!”

În plus, inspectorul-şef spune că românii care vor veni la protestul din 10 august ar trebui întâmpinaţi cu tunuri cu apă şi cu pistoale cu şocuri electrice. Conform Adevărul, care îi citează declaraţia de avere, Cristian Prescorniţoiu are un câştig de 7.500 de lei pe lună.

Inspectorul are dreptate: între românii care au plecat să muncească în afară se află şi hoţi, curve şi cerşetori, alături de căpşunari, faianţari, tâmplari, betonieri, fierari, şoferi, cameriste, femei de serviciu, IT-şti, softişti, bancheri, directori financiari, directori de marketinuri, medici, asistente, profesori, CFO, CEO.

În total, peste 3 milioane de români, din care peste 80.000 din Vrancea.

Într-un fel sau altul, fiecare dintre ei a plecat în afară să-şi găsească un rost mai bun, un salariu şi un câştig mai mare sau o poziţie superioară, pe măsura capacităţii lui.

Unii au plecat de sărăcie, pentru că nu au găsit de lucru acasă, în zona lui, după căderea comunismului, iar alţii au plecat considerând că se pot realiza mai bine în afară din punct de vedere profesional.

România nu este cum sunt Spania, Italia, Anglia, Franţa, Germania, Canada, SUA din punct de vedere economic, ci este o ţară care a reuşit să ridice puţin capul după anul 2000, când au început să apară investiţii străine în România, şi care ulterior au atras şi investiţii private româneşti, dar şi de stat.

România a pierdut anii ’90, atunci când s-a prăbuşit sistemul comunist, iar cei care au luat puterea, inclusiv fondatorii PSD, partidul care conduce România de aproape trei decenii, nu au ştiut ce să facă.

Cristian Prescorniţoiu lucrază de 20 de ani la stat şi ar trebui să se întrebe de ce judeţul Vrancea este atât de slab din punct de vedere economic.

Înainte să-l preocupe soarta hoţilor, curvelor şi cerşetorilor români care lucrează în afara României, inspectorul-şef al Inspectoratului pentru Construcţii, o funcţie extrem de importantă, ar trebui să-l întrebe pe Marian Oprişan, cel care conduce judeţul, de ce în aproape trei decenii în Vrancea cifra de afaceri totală este de numai 7,3 miliarde de lei (datele pe 2016), în timp ce în Arad, spre exemplu, cifra de afaceri totală este de 29 de miliarde de lei, în Alba este de 16 miliarde de lei, în Suceava de 15,9 miliarde de lei.

 

România 100 de ani de business. Fără investiţii, oamenii se întorc de la oraşe la sat în Moldova. Care era raportul sat-oraş acum 100 de ani şi cum a evoluat într-un secol

 

Inspectorul-şef ar trebui să se întrebe cum îi poate plăti statul un salariu de 7.500 de lei pe lună într-un judeţ unde salariul mediu pe 2016 a fost de 1.890 de lei pe lună, faţă de o medie a economiei de 2.400 de lei net pe lună.

Dacă n-ar fi fost Teleormanul lui Liviu Dragnea, cu un salariu mediu de 1.780 de lei pe lună, Vrancea ar fi fost pe ultimul loc.

 

Harta salariilor din România în 2017: În Bucureşti se câştigă cel mai bine, peste media naţională, iar la polul opus, cel mai prost se câştigă în Teleorman şi Harghita. Câţi români au un salariu brut de cel puţin 1.000 de euro pe lună

 

Inspectorul-şef ar trebui să se întrebe de ce Vrancea este judeţul cu cea mai redusă reţea de distribuţie a gazelor din Moldova - numai 242 de kilometri ,- în condiţiile în care judeţul Iaşi, cu o populaţie dublă faţă de Vrancea, are o reţea de gaze de cinci ori mai mare?

Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, constată şi el, după aproape trei decenii, că sunt multe localităţi din Vrancea care nu au gaze, dar sunt şi mulţi oameni care nu îşi doresc.


Cum se împart gazele în Moldova. Primar din judeţul Neamţ: Cine nu îşi doreşte gaze? Chiar dacă este mai scump, e vorba de confort. Însă este o problemă complicată racordarea

Inspectorul-şef ar trebui să se întrebe câte şcoli sau grădiniţe se încălzesc cu gaze în judeţul unde el este inspector în construcţii.

Cristian Prescorniţoiu ar trebui să se întrebe sau să întrebe PSD-ul, partid care primeşte cele mai multe voturi în acest judeţ, de ce în aproape 30 de ani investiţiile străine au fost numai de 90 de milioane de euro (soldul la 31 decembrie 2016).

Inspectorul-şef ar trebui să se întrebe de ce tinerii şi cei care sunt în putere, apţi de muncă pleacă din Vrancea fie în oraşele mari din România, fie în afară.

Topul judeţelor din care pleacă cei mai mulţi emigranţi: de ce pleacă în continuare românii din judeţele cu şomaj foarte scăzut? „Este posibil să existe o preponderenţă a forţei de muncă înalt calificate care emigrează din judeţele puternice în state ca Marea Britanie”

Problemele României nu sunt hoţii, curvele şi cerşetorii, ci faptul că în România nu sunt suficiente oportunităţi. Drama este că PSD, în loc să-şi susţină oraşele şi judeţele care îi aduc voturi, mai mult le sărăceşte prin politicile guvernamentale care îndreaptă banii spre zonele puternice, sud-americanizând astfel România.

Nu-mi amintesc ca inspectorul-şef în construcţii să se fi întrebat vreodată de ce 90% din banii pentru infrastructură se duc în vestul ţării, iar zona Moldovei este lăsată în urmă nu cu un an, doi, trei, ci cu două decenii.

Inevitabil, şi hoţii, şi curvele şi cerşetorii îmbătrânesc şi la un moment dat se vor lăsa de meserie pentru că vin alte generaţii mai tinere.

Întrebarea este dacă inspectorul-şef, dacă Marian Oprişan, dacă PSD, dacă celelalte partide au reuşit să creeze un loc ca toţi aceştia să se întoarcă în România şi să-şi găsească un alt rost.

Până una alta, românii care lucrează în străinătate, printre care sunt şi hoţii, curvele şi cerşetorii au trimis în ţară, ca medie, peste 3 miliarde de euro pe an, ceea ce înseamnă peste 50 de miliarde de euro pînă acum, dacă nu chiar mai mult.

Şi aceşti bani alături de investiţiile străine, alături de împrumuturile externe, au susţinut creşterea economică cu care se laudă PSD-ul, Liviu Dragnea şi Marian Oprişan, membru de bază al partidului, creşterea economică din care se dau majorările salariale în administraţia publică şi pensiile. Că nu se mai fac investiţii publice de către stat, nici nu mai contează.

Şi salariul inspectorului-şef de 7.500 de lei pe lună este plătit într-un fel sau altul de hoţi, curve şi cerşetori care, prin banii lor, cumpără produse în România, construiesc aici, îşi susţin familiile sau depun banii la bancă.

 

Autor: Cristian Hostiuc

Articol + fotografie preluate de pe site-ul:zf.ro 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.