Local

Obștile județului Vrancea - localizare în timp și spațiu

Florin Marian Dîrdală
15 feb 2020 3242 vizualizări

Peste 65 000 de hectare de pădure sunt astăzi în proprietatea obștilor devălmașe și mai mult ca sigur că aproape fiecare vrâncean cunoaște legenda potrivit căreia, după o bătălie pierdută, Stefan cel Mare s-a ascuns în munții județului nostru, unde a poposit o noapte la o bătrână numită Vrâncioaia. 

Aceasta l-a ospătat și i-a alinat suferința înfrângerii, promițând că a doua zi, cei șapte fii ai săi îl vor ajuta să strângă o nouă oaste. Zis și făcut: cei șapte voinici au adunat dis de dimineață mii de flăcăi de pe toate coamele muntoase ale regiunii, cu care voievodul nostru a alcătuit o nouă oaste și a reușit să zdrobească dușmanul, până mai ieri victorios. Drept răsplată, a înzestrat pe feciorii Babei Vrâncioaia și pe tovarășii lor cu toți munții din zonă ca să-i stăpânească, în vecii vecilor, ei și urmașii lor.

Adevăr sau mit, povestea este plină de învățăminte moralizatoare și chiar mai mult, ea este folosită ca temei al proprietății de către fiecare obștean, atunci când își revendică drepturile legale de proprietate și folosință. Din actele timpurilor vechi, rezultă că lucrurile nu stau chiar asa. După cum se scrie și în materialul „Cât de adevărată este legenda Vrîncioaiei, baba care şi-a pus... Adevărul-Mar 20, 2015”, se pare că nu Ștefan cel Mare și Sfânt a fost cel care a determinat o astfel de împărțire, ci aceasta a existat din vremuri străvechi, iar marele nostru voievod să zicem că doar a întărit-o.

Acest  aspect a fost confirmat mult mai târziu de către un alt domnitor, Grigore Ghica al III lea , care a stabilit, în a doua jumătate a secolului al 18 lea, că teritoriile obștilor vrâncenești încep de unde se scurg apele munților înspre est, către Siret. A urmat procesul cu un dregător uzurpator de la începutul secolului al XIX lea, Iordache Roznovanu, pe care abia după 17 ani de judecată, reprezentanții obștenilor au reușit să-l învingă deplin. Spre sfârsitul secolului al XIX lea, o dispută aprigă cu vecinul nostru de atunci, Imperiul Austro Ungar, a desăvârșit clar zona până unde se întind obștile vrâncenești. A venit apoi Codul silvic de la 1910, care a obligat toate aceste entități să-și reglementeze pentru totdeauna dreptul și întinderea proprietății (Așezămintele), ceea ce în mare parte s-a reușit, de-a lungul întregii perioade interbelice.

Dar peste toate acestea s-a așternut după 1945 sentința regimului comunist care a dispus prin Constituțiile din 1948 si 1952 că pădurile nu mai pot fi nici particulare, nici măcar  devălmașe, ci doar ale întregului popor. Prin urmare, au fost cu toate confiscate sau naționalizate ori și una și alta. Așa că în zorii libertății de după 1989, remedierea acestei nedreptăți a venit ca o ușurare pentru localnicii Vrancei arhaice, care au luptat și au reușit să-și obțină vechile drepturi, chiar dacă sunt multe voci care susțin că unele obști au luat mai mult și altele  mai puțin din ceea ce li se cuvenea.

În harta alăturată, aflată la Arhivele Naționale Vrancea, se pot vedea cam pe unde sunt poziționate obștile actuale și munții lor stăpâniți netulburat pentru totdeauna, așa cum speră fiecare mocan și cum a hotărât și Ștefan cel Mare în urmă cu mai bine de jumătate de mileniu, dacă e să dăm credit și acestei frumoase legende.

Florin Marian Dîrdală 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.