O dilemă actuală. Ce a fost și ce va deveni Stadionul Tineretului din Focșani? O parcare parțială, sau un semiteren de sport?
O parcare parțială, sau un semiteren de sport? Multe și aprinse discuții au avut și au loc în jurul unui subiect fierbinte pentru aceste zile, la fel de încinse ca și problema respectivă. Este vorba despre un loc deosebit al orașului nostru pe care focșănenii îl pot identifica cu amplasamentul unei zone sportive de la noi din urbe.
Anume stadionul din nordul Focșaniului, aflat pe strada Cuza Vodă la nr. 61 și flancat, mai nou, pe latura de sud de blocurile semețe ale unui fost director de Direcție Silvică Județeană. Nu se poate ști exact la această oră cum se va tranșa această problemă, instituțiile în drept formulând diverse poziții în legătura cu aceste aspecte, conform celor atasate prezentelor rânduri. Dar sigur nu este, înca, nimic. Așa că până se vor lămuri lucrurile definitiv, într- un sens sau altul, să aflăm din documentele îngălbenite de timp ale Arhivelor Naționale câte ceva despre cum a apărut un astfel de obiectiv la noi în oraș.
Totul a început, prima dată, pe 27 decembrie 1922, atunci când Ministerul de Interne a anunțat Primăria Focșani că urmează a se face rezervare (din suprafețele expropriate la Reforma Agrară din 1921) pentru terenurile de sport și tir destinate tuturor comunelor din țară, la care au răspuns pozitiv doar 300 de localități.

Așa că și Focșaniul a fost chestionat dacă are în intenție să fie înregistrat în rândul acestora.

Orașul nostru a răspuns afirmativ și în februarie 1923 Ministerul Agriculturii a dispus rezervarea apeste 3 ha localizate pe șoseaua Focșani-Crâng. Acestea trebuiau să serveasca ca loc de joc și tir pentru orășeni, dar și pentru tot Consiliul Cultural Judetean (denumit Putna atunci). Primii beneficiari ai acestui spațiu trebuiau să fie membrii Societății Sportive Culturale „Junimea Putnei”- care a și solicitat o autorizație pentru un concurs podistic (alergări pe jos), programat pentru ziua de 29 iulie 1923.

Dar pregătirea terenului nu era îndeplinită în totalitate, nefiind făcute, încă, amenajările și nici împrejmuirea. Atunci acțiunile autorităților au continuat cu alte demersuri oficiale, treburile accelerându-se mai ales după promulgarea de către regele Ferdinand a Legii pentru Educație Fizică din 15 iunie 1923.
In aceasta se stipula ca educația fizică constituie o obligație generală pentru toți tinerii, înainte de vârsta încorporării și pentru organizarea educațiunii fizice se întemeiază un Oficiu Național de Educație Fizică, instituție dependentă de Ministerul Instrucțiunii.
În luna decembrie a anului 1923 s-a confirmatde către Ministerul Agriculturii că rezervarea s-a făcut definitiv în folosul Focșaniului, anume terenul de sport de pe șoseaua Focșani-Crâng, în suprafață de 3 ha 8668 mp, cu condiția ca orașul să contribuie cu o subvențiede 20 000 lei și o împrejmuire corespunzătoare. Iar noul Oficiu Național de Educație Fizică a transmissi acesta Primăriei Focșani, tot în decembrie 1923, o adresă categorică prin care sublinia că trebuie ca această autoritate locală să manifeste o deosebită grijă pentru terenul rezervat câmpului de sport local.
Adică să nu aprobe a se face acolo nicio o altă amenajare sportivă neautorizată și nici să-i schimbe destinația. Documentația acestui obiectiv urban local s-a finalizat în prima parte a anului 1924 când Oficiul Național pentru Educație Fizică a alcătuit situația tuturor terenurilor rezervate pentru sport, de la noi din țară, în care suprafața de la Focșani avea stabilită clar întinderea, localizarea precum și destinațiunea specială, aceea de câmp de joc și sport. Formalitățile finale s- au încheiat prin transmiterea către Ministerul de Interne, care lansase ideea în 1922, a faptului că cele propuse atunci s- au îndeplinit întocmai.
Așa s-a înființat acest obiectiv ce azi se cheamă stadionul Tineretului. Și dacă azi orașul nostru beneficiază de acest spațiu sportiv (destul de neîngrijit) e pentru că în urmă cu un secol câteva persoane importante atunci (primarul Poienaru, secretarul Romanoaie, Victor Deleanu din partea Ministerului de Interne, colonelul Bădulescu din partea Oficiului Național de Educație Fizică), dar și alții au acționat corect în folosul celor mulți și au întocmit hârtiile necesare, dar si demersurile ireproșabile, pentru a crea acest perimetru sportiv.
De care nu s -a atins nimeni, niciodată, nici măcar tovarășii cu putere din perioada regimului comunist. Care, în plus, în anul 1974, au mai construit un spațiu sportiv în zona de sud a Focșaniului, anume stadionul multifuncțional Milcovul.
Florin Marian Dîrdală, documentarist la Serviciul Județean Vrancea al Arhivelor Naționale
Florin Marian Dîrdală este colaborator al Ziarului de Vrancea














