Local

Munții Vrancei, munții sub care dorm balaurii | "Norul Balaur" și "Focul balaurilor", de la Andreiașu de Jos

Ziarul de Vrancea
11 dec 2018 2102 vizualizări
Foto arhiva ZdV
Foto arhiva ZdV

"Norul Balaur" din credinţele tradiţionale româneşti, "Biserica Adormirea Maicii Domnului", din satul Andreiașu de Sus şi "Focul viu" sau "Focul balaurilor", de pe Dealul Tilia, comuna Andreiașu de Jos, județul Vrancea, Subcarpații de Curbură - 9 decembrie 2018.

 

„Dumnezeu ascunde focul său în piatră." „Focul e mare putere, e al doilea după Dumnezeu. Este principiul masculin. El ţine cerul; văzduhul, pe care e Pasărea de Foc. Focul e „binefacere pentru oameni", este sfânt, deci nu trebuie blestemat, chiar să nu i se zică pe nume, ci „lumină" sau „vatră". Nu trebuie scuipat, fiindcă se răzbună şi cel ce îl scuipă face bube la gură. Când pârâie şi scoate scântei este prevestitor de rele. Focul are un fel de rol justiţiar în lume, dacă arde în iad pe cei păcătoşi şi dacă, atunci când va să vină sorocul pământului, zmeii din cer, care sunt „puteri ale lui Dumnezeu", şi Balaurul „bun la Dumnezeu" vor coborî să ardă toată suflarea, sau să cadă ca o ploaie care va topi pământul până la 9 sau 12 stânjeni. (Romulus Antonescu, în Dicţionar de Simboluri şi Credinţe Tradiţionale Româneşti, 2009.)

Munții Vrancei, munții sub care dorm balaurii. Legendă: Undeva, acolo, în adâncurile Vrancei, sub munții Vrancei "se ascund balaurii". "Pământul tremură din cânc în când, și tremurul vine de la balaurii care se mișcă în adâncurile Vrancei. Acolo, unde pământul se deschide, balaurii scuipă foc."

„Balaurii sunt nişte şerpi, care nouă ani nu au fost văzuţi de nimeni, nici de oameni, nici de vite, de nimic. La împlinirea acestor nouă ani, numai în trei zile se fac cât o bârnă de groşi; şi se duce, şarpele prefăcut în balaur, şi se bagă în câte un tău fără fund; când ies din tău, balaurii umblă pe sus, ca nourii, mai ales când e vremea învrăjbită. Ei ies din tău şi îşi fac aripi din nouri şi vin şi pă sate. Câteodată îi văd şi oamenii; dar oamenii, când văd nourii fierbând, se duc în casă şi aprind lumânare de la Ziua Crucii, aruncă mătura afară din casă şi pun toporul cu tăişul în sus. Alţii trag clopotul bisericii şi văd că nourii se trag înapoi, ori se duc pă păduri, unde nu strică nimic la oameni" (CLOPOTIVA, p. 451).

De la naştere şi până la şapte, nouă sau zece ani balaurii vieţuiesc numai la întuneric, sub pământ. Trupul lor este acoperit cu solzi verzi sau galbeni. Unii au doar un cap, iar alţii până la douăsprezece, având ochii mari şi roşii, nări din care ies văpăi, cu urechi şi limbi ascuţite, cu măsele şi dinţi înveninaţi şi cu câte două coarne la fiecare cap. Unii au aripi şi picioare, alţii nu. Tăiaţi în bucăţi în luptele cu voinicii din basme, ei îşi pot reface trupul prin adunarea tuturor părţilor componente, dar această putere nu o au decât până la apusul soarelui.

Sălăşluiesc pe margini de prăpăstii şi printre stâncării, totdeauna izolaţi şi atunci când coboară nori grei şi pâcle mari, mai ales în luna iulie, ei se ridică în nori şi îi mână pe deasupra câmpurilor, potopindu-le cu furtună şi grindină, fiind caii solomonarilor. Nu pot fi văzuţi nici în această situaţie, decât numai parte din trup, capul niciodată.

"Norul Balaur", filmat de mine, sus, de pe platoul dealului Tilia, comuna Andreiașu de Jos...

Se crede că balaurii şi zmeii sunt purtătorii norilor şi ploilor, sorbind apa din iazuri. Ploile mari şi de durată sunt provocate de balauri, care iau norii mari şi groşi, îi învârtoşesc şi îi aruncă apoi din cer, fiindcă balaurii poartă norii, ei trăind la marginile mării, prin trestii şi smârcuri, dar uneori mai pleacă de acolo împreună cu norii şi pot fi văzuţi pe cer, bătând cu coada ca un peşte mare şi negru ca noaptea. (Romulus Antonescu, în Dicţionar de Simboluri şi Credinţe Tradiţionale Româneşti, 2009.)

Rezervaţia naturală „Focul Viu” este situată în comuna vrânceană Andreiaşu de Jos, pe o suprafaţă de aproape 40 de hectare. Este considerat a fi cel mai extins câmp de „focuri vii" din ţară, atât ca întindere, cât şi ca debit de metan, respectiv 50 de tone pe an. Numai prin 6 dintre orificiile analizate s-a stabilit că sunt emanate anual aproximativ 24 de tone de gaz metan. Pe lângă metan, din sol mai ies şi alte gaze precum dioxidul de carbon, azotul şi heliul.

Nu există un număr fix al locurilor de ieșire a hidrocarburilor, ele schimbându-se pe măsură ce apar noi orificii sau se închid altele pe o arie delimitată de specialiști. Și intensitatea, durata și înălțimea focurilor sunt foarte variate temporal (diurn, săptămânal, sezonier, anotimpual). Conform observațiilor îndelungate ale localnicilor înălțimea flăcărilor atinge de la câțiva centimetri la aproape jumătate de metru. În timpul cutremurelor de pământ limbile de foc au înălțimi de peste doi metri. Cele mai mari focuri ard în cadrul unor microforme cu aspect alveolar. Debitul emanațiilor de gaze este influențat de precipitații și variația nivelului pânzei freatice.

Focul Viu de la Andreiașu de Jos a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate) și reprezintă o zonă de interes geologic și peisagistic aflată în versantul drept al Milcovului.

Aria naturală este o suprafață deluroasă (Dealul Tilia cu ravene și forme de erodare) constituită din roci sedimentare (marne și gresii) și supusă unor alunecări de teren datorate defrișărilor excesive, în a cărei perimetru sunt semnalate emanații de gaze naturale (hidrocarburi) care se aprind spontan și ard singure. (De la Wikipedia)

Aria naturală cu o suprafață de 12 hectare se află în partea centrală a județului Vrancea și cea nordică a satului Arșița, în Subcarpații de Curbură, la o altitudine de 500 m, în dreapta drumului comunal, ce leagă localitatea Andreiașu de Jos de Andreiașu de Sus.

Noi, prima dată, am urcat cu mașina pe drumul comunal asfaltat, șosea ce urcă până sus și trece de satul Andreiașu de Sus, pe platoul dealului Tilia, într-un punct unde se află o antenă-releu, de unde am filmat comuna Andreiașu de Jos și valea dintre dealuri acoperită de acel nor mare, alb și unde se vede foarte bine "Biserica Adormirea Maicii Domnului", din satul Andreiașu de Sus. După ce soarele a apus, am coborât drumul și am filmat "Focul viu" pe întumeric, exact ordinea care apare în film...

Harta: https://www.google.com/…/data=!4m13!4m12!1m5!1m1!1s0x40b418…

(Mai multe surse.)

Text informații + VIDEO:Diana Păduraru-Coban-contul de facebook

Citiți și:Munții Vrancei, munții sub care dorm balaurii


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.