MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski recunoaşte pentru prima dată incursiunea din Kursk
Peste 76.000 de persoane au fost evacuate din zonele limitrofe Ucrainei în ultimele zile
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a recunoscut, în discursul său video de sâmbătă seara, că există acţiuni desfăşurate de armată "pentru a muta războiul pe teritoriul agresorului", în condiţiile în care până acum oficialii de la Kiev au păstrat tăcerea în legătură cu incursiunea trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, care se desfăşoară deja de cinci zile. „Astăzi, şeful apărării, (comandantul) Sîrski, a raportat deja de mai multe ori în ceea ce priveşte linia frontului şi acţiunile noastre şi împingerea războiului pe teritoriul agresorului. Sunt recunoscător fiecăreia dintre unităţile forţelor noastre de apărare care asigură acest lucru”, a afirmat Volodimir Zelenski.
„Ucraina dovedeşte că este cu adevărat capabilă să facă dreptate şi garantează exact tipul de presiune de care este nevoie - presiune asupra agresorului”, a explicat Volodimir Zelenski într-o referire implicită la incursiunea ucraineană din Kursk. „Pregătim noi decizii care vor limita statul rus”, a mai spus Zelenski vorbind despre coordonarea cu aliaţii în ceea ce priveşte sancţiunile împotriva Rusiei şi a asociaţilor ei. „În fiecare săptămână ar trebui să simţim acest lucru - că sancţiunile chiar funcţionează şi că oricine încearcă să le eludeze în vreun fel primeşte un răspuns din partea lumii”, a subliniat Zelenski.
El s-a declarat recunoscător şi pentru noile pachete de apărare din partea partenerilor pentru Ucraina. „Săptămâna aceasta avem un pachet american. Rachete pentru Stingers, obuze pentru HIMERS, artilerie de calibru 155. Lucrăm pentru a asigura logistica în timp util, astfel încât ajutorul să poată fi livrat pe linia frontului cât mai curând posibil. Şi aşteptăm cu nerăbdare deciziile privind capacitatea pe termen lung - din partea Statelor Unite, a Regatului Unit şi a Franţei - decizii puternice care vor aduce mai aproape o pace justă”, a punctat preşedintele Ucrainei.
Peste 76.000 de persoane au fost evacuate din zonele limitrofe Ucrainei în regiunea rusă Kursk, în urma incursiunii Ucrainei în regiune în această săptămână. a anunţat sâmbătă ministerul local pentru situaţii de urgenţă. Rusia duce lupte intense împotriva miilor de trupe ucrainene care au pătruns începând de marţi până la o adâncime de 20 km în regiunea Kursk, după cel mai mare atac al Ucrainei asupra teritoriului suveran al Rusiei de la începutul războiului în 2022.
Joi, la un eveniment de prezentare a unei aplicaţii pentru a reduce birocraţia în armată, preşedintele Volodimir Zelenski lăudase armata ucraineană pentru capacitatea sa "de a surprinde" şi de a obţine rezultate, fără a face nicio referire directă la situaţia din regiunea rusă Kursk.
Un tată şi fiul său în vârstă de 4 ani au murit în urma atacului aerian rusesc
Un băiat în vârstă de 4 ani şi tatăl său în vârstă de 35 de ani au murit când resturi de la o armă rusă doborâtă de ucraineni au căzut peste casa în care locuiau în apropiere de capitala Kiev, au declarat duminică oficialii ucraineni. Un copil în vârstă de 13 ani s-a numărat printre răniţi în atacul din districtul Brovarî, în regiunea Kiev, la nord-est de zona metropolitană a capitalei, au declarat serviciile de urgenţă ucrainene. Într-o înregistrare video postată de serviciile de urgenţă, echipajele de intervenţie căutau cărămidă cu cărămidă, pe timp de noapte, într-o grămadă de moloz şi au ridicat corpul unui copil de dedesubt.
Şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, Andrii Iermak, a declarat că locuinţa a fost lovită de resturi de dronă, însă serviciile de urgenţă au afirmat că a fost vorba de resturi de rachetă. "Rusia continuă să ucidă oameni", a postat Iermak pe Telegram, urmând practica Ucrainei din timpul războiului de a nu scrie numele Rusiei cu majuscule. "Este necesar să îi distrugem infrastructura militară, deoarece inamicul nu acceptă alte argumente", a punctat el.
Harris îl devansează pe Trump cu 4 puncte procentuale în trei state cu miză mare
Candidatul democrat la alegerile prezidenţiale, Kamala Harris, are patru puncte procentuale în faţa candidatului republican Donald Trump în trei state considerate de mare luptă electorală - Wisconsin, Pennsylvania şi Michigan -, potrivit sondajelor realizate de New York Times şi Siena College, relatează Reuters.
Harris îl devansează pe Trump cu patru puncte procentuale în aceste trei state, având 50% din opţiunile de vot faţă de 46%, în rândul alegătorilor probabili din fiecare stat, potrivit sondajelor efectuate în perioada 5-9 august.
Totuşi, marja de eroare de eşantionare în rândul alegătorilor probabili a fost de plus sau minus 4,8 puncte procentuale în Michigan, plus sau minus 4,2 puncte în Pennsylvania şi plus sau minus 4,3 puncte în Wisconsin. În total, pentru aceste sondaje au fost intervievaţi 1.973 de potenţiali alegători.
Sprijinul SUA pentru războiul Israelului din Gaza, care a ucis zeci de mii de oameni şi a provocat o criză umanitară după atacul grupării islamiste palestiniene Hamas asupra Israelului în 7 octombrie 2023, a dus la proteste ample şi la opoziţie împotriva administraţiei Biden în aceste state, în special în Michigan, din partea unor grupuri liberale, musulmane americane şi arabo-americane. Aproximativ 200.000 de persoane din aceste trei state nu s-au "angajat" să îl susţină pe Biden în alegerile primare democrate, invocând politica din Gaza. Harris a făcut unele comentarii publice ferme cu privire la drepturile omului şi a exprimat o schimbare de ton, chiar dacă nu a prezentat diferenţe substanţiale de politică faţă de Biden cu privire la Gaza.
Sondajele arătau că Trump a acumulat un avans în faţa lui Biden, inclusiv în statele de luptă, după prestaţia lui Biden la dezbatere, dar intrarea lui Harris în cursă a schimbat dinamica. Un sondaj Ipsos publicat joi a arătat că Harris îl conduce pe Trump la nivel naţional cu 42% la 37% în cursa pentru alegerile din 5 noiembrie. Sondajul online la nivel naţional, realizat pe 2.045 de adulţi din SUA, a fost efectuat în perioada 2-7 august şi a avut o marjă de eroare de 3 puncte procentuale.
Peste 100 de morţi, în urma unui atac israelian asupra unei şcoli din Gaza, potrivit Hamas
Peste 100 de palestinieni au fost ucişi şi zeci au fost răniţi într-un atac israelian asupra unei şcoli din Gaza care adăposteşte persoane strămutate, a declarat sâmbătă guvernul din Gaza condus de Hamas, un atac aerian care a avut loc în zori şi despre care armata israeliană a declarat că a vizat un centru de comandă al Hamas, relatează The Guardian.
Trei rachete au străpuns şcoala şi moscheea ce funcţiona în interior, unde aproximativ 6.000 de persoane strămutate se adăposteau din cauza războiului, a declarat Mahmoud Bassal, un purtător de cuvânt al Apărării Civile din cadrul guvernului condus de Hamas. Loviturile au avut loc în timp ce persoanele adăpostite la şcoală îşi făceau rugăciunile din zori, ceea ce a provocat numeroase victime, a precizat biroul de presă al Hamas într-un comunicat. Medicii nu au reuşit încă să ajungă la toate cadavrele, a declarat acesta.
Potrivit The Guardian, autorităţile sanitare din Gaza au estimat numărul morţilor la aproximativ 60.
Armata israeliană a afirmat într-un comunicat că forţele sale aeriene au vizat un centru de comandă şi control în care se ascundeau comandanţi şi agenţi Hamas.
Armata susţine că a luat măsuri pentru a reduce riscul de a afecta civilii, "inclusiv prin utilizarea de muniţii precise, supraveghere aeriană şi informaţii de intelligence". Aceasta nu a comentat imediat rapoartele privind victimele din Gaza. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, până la 6 iulie, 477 din cele 564 de şcoli din Gaza au fost lovite direct sau avariate în război. În iunie, un atac israelian asupra unei şcoli care adăpostea palestinieni strămutaţi, în centrul Gazei, a ucis cel puţin 33 de persoane, inclusiv 12 femei şi copii, potrivit autorităţilor sanitare locale.
Israelul a pus decesele civililor din Gaza pe seama Hamas, afirmând că gruparea pune în pericol noncombatanţii prin utilizarea şcolilor şi a cartierelor rezidenţiale ca baze pentru operaţiuni şi atacuri. În declaraţia sa de sâmbătă, armata israeliană a afirmat că şcoala era situată lângă o moschee ce servea drept adăpost pentru locuitorii oraşului Gaza.
Avion prăbuşit în Brazilia: Toate cele 62 de cadavre au fost recuperate
Toate cadavrele au fost recuperate de la locul prăbuşirii unui avion în statul brazilian São Paulo, au confirmat autorităţile, citate de BBC. Echipele au lucrat la găsirea şi identificarea victimelor dezastrului după ce un turbopropulsor operat de compania aeriană Voepass s-a prăbuşit în oraşul Vinhedo.
Voepass a declarat anterior că avionul ATR 72-500 transporta 57 de pasageri şi patru membri ai echipajului între Cascavel, în statul Paraná din sud, şi aeroportul Guarulhos din oraşul São Paulo. Dar ulterior a confirmat că mai exista un pasager dispărut la bordul zborului. Aeronava s-a prăbuşit într-o zonă rezidenţială, dar nimeni de la sol nu a fost rănit. Oficialii au declarat că a fost avariată doar o casă dintr-un complex de apartamente din zonă.
Accidentul aviatic este cel mai grav din Brazilia din 2007, când un avion TAM Express s-a prăbuşit şi a luat foc pe aeroportul Congonhas din São Paulo, provocând moartea a 199 de persoane. Deocamdată nu se ştie ce a provocat prăbuşirea avionului ATR 72-500.
ATR, producătorul franco-italian de avioane, a declarat că va coopera cu ancheta.
Potrivit site-ului de urmărire Flightradar24, zborul 2283 decolase din Cascavel vineri la ora locală 11:56 (14:56 GMT) şi trebuia să ajungă la ora 13:40. Ultimul semnal primit de la aeronavă a fost cu aproximativ 20 de minute înainte de aterizarea programată. Agenţia de aviaţie civilă din Brazilia a declarat că avionul, care a fost construit în 2010, a fost "în stare bună de funcţionare, cu certificate de înmatriculare şi de navigare valabile".
Momentul prăbuşirii avionului de pasageri a fost văzut de locuitorii din zonă, în timp ce alţii au descris pagubele produse locuinţelor lor.
Susan Wojcicki, fost CEO al YouTube, a murit la 56 de ani
Susan Wojcicki, fost director general al YouTube şi unul dintre primii angajaţi ai Google, a murit la vârsta de 56 de ani, după doi ani de luptă cu cancerul, a anunţat sâmbătă CEO-ul Google, Sundar Pichai, pe platforma de social media X.
"Sunt teribil de întristat de pierderea prietenei mele dragi Susan Wojcicki după doi ani de supravieţuire cu cancer. Ea este la fel de importantă pentru istoria Google ca oricine altcineva şi este greu să ne imaginăm lumea fără ea", a scris Pichai în postare. "A fost o persoană incredibilă, un lider şi un prieten care a avut un impact extraordinar asupra lumii, iar eu sunt unul dintre nenumăraţii de la Google care sunt mai buni pentru că au cunoscut-o pe ea. Ne va fi foarte dor de ea. Gândurile noastre sunt alături de familia ei. RIP Susan", a transmis Pinchai.
Susan Wojcicki, una dintre cele mai proeminente femei din domeniul tehnologiei, a renunţat la rolul său de la YouTube în 2023, poziţie pe care a deţinut-o timp de nouă ani. "Cu profundă tristeţe împărtăşesc vestea decesului lui Susan Wojcicki. Iubita mea soţie de 26 de ani şi mama celor cinci copii ai noştri ne-a părăsit astăzi după 2 ani în care a trăit cu un cancer pulmonar fără celule mici", a scris Dennis Troper, soţul lui Wojcicki, într-o postare pe Facebook făcută în cursul nopţii.
"Susan nu a fost doar prietena mea cea mai bună şi partenera mea de viaţă, ci şi o minte strălucită, o mamă iubitoare şi o prietenă dragă pentru mulţi. Impactul ei asupra familiei noastre şi asupra lumii a fost incomensurabil. Avem inima frântă, dar suntem recunoscători pentru timpul petrecut cu ea. Vă rugăm să păstraţi familia noastră în gândurile dvs. în aceste momente dificile", spune Dennis Troper în mesajul însoţit de mai multe fotografii de familie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
