MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Investițiile pe piața imobiliară din România au depășit 1,26 miliarde de euro
Așa arată un raport al companiei Crosspoint Real Estate
Anul 2022 a fost un an record pentru piața investițiilor imobiliare, volumul total al investițiilor s-a ridicat la 1,26 miliarde de euro, cu un avans de 39% față de anul precedent, arată compania de consultanță pentru domeniul imobiliar Crosspoint Real Estate. ”Pe parcursul unui 2022 tumultuos, marcat de instabilitate politică și economică la nivel global, piața imobiliară românească a fost supusă unei serii de încercări, unele sectoare atingând noi performanțe, în timp ce altele s-au străduit să se adapteze la schimbări care nu mai par să fie temporare. Anul 2023 a început într-o notă temperat-optimistă, cu o abordare generală guvernată de prudență și decizii de business bine gândite. Valul de concedieri din industria Tech, care a început la sfârșitul anului 2022 în SUA, începe să ajungă în Europa, dar amploarea ramificațiilor sale este încă necunoscută. Prăbușirile din sistemul bancar american, incidente aparent izolate până acum, au declanșat temeri că unda de șoc creată de colapsul băncilor americane ar putea afecta Europa. În plus, problemele recente ale unor bănci europene au pus și mai multă presiune asupra investitorilor. Contrar tuturor așteptărilor, 2022 a fost un an record pentru piața investițiilor imobiliare. Volumul total al investițiilor s-a ridicat la 1,26 miliarde de euro, cu un avans de 39% față de anul precedent. Piața a înregistrat o creștere constantă pe parcursul primelor nouă luni, care a fost stimulată și mai mult în al patrulea trimestru de cea mai mare tranzacție a anului: achiziționarea de către Paval Holdings a portofoliului de birouri al CA Immo pentru 377 milioane euro. Aceasta nu numai că a dus ponderea investițiilor interne la aproape jumătate din totalul activității pentru 2022, dar a poziționat compania românească drept unul dintre principalii proprietari de birouri din țară”, arată datele companiei. Si sectorul de birouri și-a menținut poziția de prim beneficiar al investițiilor, tranzacțiile cu active de birouri atingând o valoare de 812,7 milioane euro în 2022. În ciuda provocărilor reprezentate de hibridizarea muncii de birou tradiționale, investitorii din România au continuat să favorizeze clădirile de birouri înaintea altor clase de active. Astfel, tranzacțiile de retail au reprezentat mai puțin de un sfert din totalul investițiilor, cu aproape 285 de milioane de euro, în timp ce investițiile industriale dețin doar o pondere de 7% din total, cu aproximativ 90 de milioane de euro. În mod similar cu 2021, sectorul public a fost prezent pe piața de investiții cu trei achiziții de mici dimensiuni în Cluj-Napoca și București. Pentru primul trimestru din 2023, activitatea investitorilor și-a menținut ritmul, cu un volum total de investiții de 149,6 milioane euro, un avans de 73% față de primul trimestru din 2022. Într-o manieră oarecum necaracteristică, segmentul industrial a devansat clădirile de birouri în ceea ce privește ponderea în totalul activității investiționale, cu 43,4% (65 milioane euro) față de 30,6% (45,8 mil. EUR), urmat de hoteluri (18,3 milioane euro), achiziții ale sectorului public (12 milioane euro) și retail (8,5 milioane euro). Atât în 2022, cât și în T1 2023, Bucureștiul a înregistrat peste jumătate din investiții (888 milioane euro, respectiv 74,8 milioane euro). "Pe lângă stabilitatea pieței și varietatea produselor, un alt motiv pentru care interesul investitorilor s-a îndepărtat de orașele regionale în ultimii ani este faptul că blocajele în dezvoltare cauzate de pandemie au dus la un număr limitat de proprietăți de calitate disponibile pentru vânzare. O serie de noi dezvoltări anunțate pe piețele regionale urmează să fie initiate în 2023 și să creeze oportunități suplimentare de investiții în anii următori", spune Ilinca Timofte, head of Research, Crosspoint Real Estate.
Piața de capital din România a urcat cu aproape 4% în primul trimestru
u șapte listări au avut loc în primul trimestru la Bursa de Valori București, în valoare totală de 428 milioane euro
Piața de capital din România a crescut cu 3,8% în primul trimestru luând în calcul indicele BET-TR, însă această evoluție a avut loc pe fondul unei lichidități în scădere, arată Bursa de Valori București (BVB). Șapte listări au avut loc în primul trimestru la Bursă, în valoare totală de 428 milioane euro: au fost 6 emisiuni de obligațiuni care au însumat 427 milioane euro și o emisiune de acțiuni de aproape 1 milion euro. Numărul investitorilor de pe piața de capital din România a continuat să crească și a ajuns la finalul lui 2022 la 133.000 de investitori, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor (FCI). Prin comparație, la finalul anului 2021 erau aproape 82.000 de investitori. Bursa de Valori București (BVB) a atins un nou record în 2022 în ceea ce privește valoarea totală de tranzacționare realizată pe toate piețele cu toate tipurile de instrumente financiare după ce tranzacțiile totale au depășit 24 miliarde lei, în creștere cu 11% față de nivelul din 2021. ”Trendul listărilor a continuat pe piața de capital din România în primul trimestru al anului, într-o perioadă volatilă pentru piețele internaționale de capital. Cele 7 runde de finanțare derulate prin intermediul Bursei de Valori București (BVB) au totalizat 428 milioane euro: au fost 6 emisiuni de obligațiuni care au însumat 427 milioane euro și o emisiune de acțiuni de aproape 1 milion euro. În plus, în primul trimestru, a avut loc și lansarea primului ETF sectorial. Fondul ETF Energie Patria Tradeville are drept obiectiv replicarea performanței indicelui BET-NG al Bursei de Valori București dedicat sectorului energetic și utilităților aferente, un domeniu important pentru economia națională și pentru investitori”, anunță BVB. Tot în primul trimestru, a avut loc și un transfer de pe AeRO pe Piața Principală: Safetech Innovations (SAFE), companie românească de securitate cibernetică, prezentă pe piața de capital din ianuarie 2021, a debutat pe 6 februarie pe Piața Reglementată a Bursei sub simbolul bursier SAFE, ca urmare a transferului de pe piața AeRO. Continuarea trendului listărilor este cu atât mai importantă cu cât bursa românească a atins multiple recorduri de tranzacționare în anii precedenți, în special în 2021 și 2022. Mai mult, în ceea ce privește situația listărilor în ultimii 5 ani, la BVB au avut loc 156 de runde de finanțare în valoare cumulată de 6,5 miliarde euro. La nivel general, piața de capital din România a crescut cu 3,8% la finalul perioadei ianuarie-martie din acest an luând în calcul evoluția companiilor din componența indicelui BET-TR, care include și dividendele. Se observă astfel o temperare a avansului care depășise 5,5% la finalul primelor două luni din acest an. De asemenea, creșterea înregistrată la finalul primului trimestru a avut loc pe fondul unei lichidități în scădere. „Performanța raportată în martie de BVB în calitate de emitent, de Â13,5%, vine după ce anul trecut acțiunea a avut un randament de 42%, incluzând și dividendul, și a obținut astfel cea mai importantă evoluție dintre companiile din indicele BET. Acțiunea BVB a ajuns la 47,7 lei în martie, cel mai înalt nivel de la listare, și tot atunci a fost depășit un nou record: peste 3.300 de acționari la nivelul emitentului BVB. Într-un context mai larg, numărul investitorilor în piața de capital a ajuns la 133.000, nivel ce reprezintă un maxim istoric. Proiectele noastre, de la o nouă identitate de brand, mai proaspătă și mai prietenoasă, la cele privind creșterea vizibilității și a atractivității pieței de capital ca platformă de finanțare a companiilor locale reprezintă elemente care adaugă valoare și au primit aprecierea investitorilor”, a declarat Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București. În interiorul pieței de capital, o serie de emitenți au atras atenția în martie prin creșterile pe care leau înregistrat.
Producătorii agricoli de cereale pot depune cereri de finanțare până pe 11 mai
Producătorii agricoli din sectorul cereale pot transmite, până pe 11 mai 2023, inclusiv, cereri de acordare a sprijinului financiar, informează Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat de presă transmis, luni, AGERPRES. Potrivit sursei citate, beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate: să fie înregistrați în evidențele APIA cu cererea unică de plată 2022 din care se identifică culturile înființate în anul agricol 2021-2022, precum și suprafețele de teren aferente culturii de grâu, determinate în urma tuturor controalelor administrative și pe teren; să fi depozitat producția proprie de grâu a anului 2022 în spații de depozitare pentru produse agricole proprii sau în spații de depozitare ale terților, la data de 1 februarie 2023. În același timp, nu se poate solicita grantul care se acordă potrivit prezentei scheme pentru cantitățile de grâu depozitate la data de 1 februarie 2023 în spații proprii de depozitare pentru produse agricole, care provin din achiziții de la terți, și nu din producția proprie. APIA menționează că această schemă de susținere financiară are ca obiectiv asigurarea unui grant financiar acordat pentru compensarea cheltuielilor angajate de producătorii agricoli din sectorul cereale pentru depozitarea în spații proprii sau depozitarea în custodie la terți a cantităților de grâu obținute din producția proprie a anului 2022 și înregistrate în aceste spații la data de 1 februarie 2023. Cererile se depun/transmit (prin fax/poștă/eletronic) la Centrele APIA. Documentele justificative depuse/transmise în copie vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de solicitantul sprijinului, însușite prin semnătură, și vor purta sintagma "conform cu originalul". Documentele care însoțesc cererea de acordare a unei măsuri de sprijin de urgență sunt: în cazul depozitării la terți, copia contractului de depozit custodie temporară și prestări servicii, încheiat între deponentul producător agricol și depozitar, certificată prin semnătură purtând sintagma "conform cu originalul'; copie a documentului de coordonate bancare, în condițiile în care acestea sunt diferite față de cele înscrise în cererea unică de plată 2022; copiile documentelor de identificare existente la dosarul cererii unice de plată depuse la APIA pentru anul de cerere 2022, în cazul în care nu sunt modificate, rămân valabile și pentru acordarea prezentului ajutor; declarație pe propria răspundere în cazul producătorilor agricoli persoane fizice, prin care se susține situația privind stocul de grâu la data de 1 februarie 202
Plățile online au crescut cu 30%
Valoarea tranzacțiilor realizate în România prin intermediul tuturor metodelor de plată disponibile, inclusiv mobil, desktop și tabletă, a depășit 350 de milioane de euro, în primul trimestru din 2023, în creștere în raport cu intervalul similar din anul anterior, conform datelor publicate, luni, de un procesator de plăți electronice. Astfel, potrivit Netopia Payments, tranzacțiile online procesate au crescut cu 30%, de la un la altul, la o valoare de 265 de lei. În ceea ce privește platformele de e-commerce folosite de comercianți în primul trimestru, topul rămâne neschimbat, comparativ cu anul trecut. WooCommerce, modulul de e-commerce al Wordpress, conduce cu aproape 50%, urmat de platformele custom, cu aproape 15%, iar Shopify ocupă locul trei, cu aproximativ 9%. La acest moment, Netopia Payments are peste 30 de integrări cu diverse platforme, locale și internaționale, pentru a oferi comercianților o modalitate sigură și ușoară de a accepta plăți online pentru produsele și serviciile lor. Raportul citat relevă faptul că, în primul trimestru din anul în curs, peste două treimi dintre români au folosit smartphone-ul pentru a face cumpărături. Grupul Netopia este un conglomerat de companii românești înființat în 2003 și este format din: Netopia Payments, mobilPay Wallet, web2sms și Kartela. În prezent, peste 24.000 de afaceri din industria de e-commerce folosesc serviciile și soluțiile Netopia: plăți mobile, tranzacții online cu carduri bancare sau prin SMS, marketing prin SMS sau reîncărcări cartele de telefonie mobilă. Pentru a asigura securitatea tranzacțiilor, compania utilizează multiple metode, cum ar fi criptarea datelor, prevenția împotriva fraudei prin ultimele tehnologii disponibile și autentificarea în doi factori. Totodată, Netopia Payments a obținut cel mai înalt standard în securitate - Payment Card Industry Data Security Standard (PCI-DSS), care asigură un ecosistem sigur de transfer al informațiilor.
CEC Bank se laudă că împrumuturile noi acordate agricultorilor au crescut cu 80%
CEC Bank a înregistrat, în anul 2022, o evoluție semnificativă în ceea ce privește finanțarea agricultorilor mici și medii, creditele noi acordate crescând cu aproape 80% față de 2021, conform unui comunicat al băncii. "CEC Bank a acordat agricultorilor mici și medii, în anul 2022, credite noi în valoare de aproximativ 1,4 miliarde lei, în creștere cu aproape 80% față de 2021, valoare ce reprezintă aproape jumătate din totalul creditelor noi acordate de banca noastră agriculturii. Antreprenorii din agricultură au nevoi specifice, sezoniere, iar băncile trebuie să țină cont de modul de stabilire a ratelor, a garanțiilor sau de modul în care face analiza de bonitate a clientului", a declarat Bogdan Alexandrescu, director al Direcției AGRI din cadrul CEC Bank. Într-un clasament al segmentelor de business din agricultură finanțate de CEC Bank, cultura mare (grâu, porumb) are o pondere însemnată, de peste 60%, din totalul finanțărilor din agricultură acordate de bancă, fiind urmată de sectorul de creștere a animalelor, cel de prelucrare a produselor, apoi cel de legumicultură și pomicultură, cel de silvicultură și sectorul piscicultură. Creditele acordate păstrează aceeași structură precum cea a segmentelor finanțate. Ca tipuri de credite, cele pentru capital de lucru au fost cele mai solicitate, acestea fiind folosite, în general, pentru achiziția de îngrășăminte, dar și pentru finanțarea activității curente. În cazul creditelor de investiții, acestea au fost utilizate pentru achiziția de echipamente. Dacă la cultura mare investițiile înseamnă sisteme de irigat, combine, tractoare sau silozuri, în zootehnie investițiile înseamnă, printre altele, și sisteme automate de muls care monitorizează starea fiecărui animal. În domeniul procesării, investițiile sunt orientate către construcția de hale cu echipamente de tranșat, spații de depozitare, ambalare și afumători iar în zona legumiculturii/pomiculturii, investițiile au ca destinație depozitele de frig, echipamente de procesare sucuri, ambalare etc. CEC Bank susține creșterea competitivității producătorilor locali, acordând credite și pentru sisteme de irigații cât și pentru realizarea de investiții complexe pentru închiderea ciclului de producție și obținerea unei profitabilități mai mari pe kilogram de cereale/lapte/carne vândute. "În 2022, CEC Bank a fost cel mai mare jucător din sistemul bancar al programului guvernamental destinat agriculturii - Rural Invest dar și cel mai mare finanțator al creditelor APIA, unde s-au acordat aproximativ 7.000 de credite", se menționează în comunicat.
ARM își construiește propriul semiconductor
Producătorul britanic de cipuri Arm își construiește propriul semiconductor pentru a-și prezenta capacitățile produselor sale, deoarece încearcă să atragă noi clienți și să își alimenteze creșterea în urma ofertei publice inițiale (IPO) programată la sfârșitul acestui an, a informat duminică Financial Times, citată de Reuters. Arm va face echipă cu partenerii de producție pentru a dezvolta noul semiconductor, a scris FT, citând persoane informate cu privire la această inițiativă, adăugând că compania a construit o nouă echipă de ”inginerire a soluțiilor”, care va conduce dezvoltarea acestor cipuri prototip pentru dispozitive mobile, laptopuri si alte electronice. Cel mai nou cip al companiei susținute de SoftBank Group, la care a început să lucreze în ultimele șase luni, este ”mai avansat” decât oricând, a spus FT, citând directori din industrie. Arm nu are de gând să vândă sau să licențieze produsul și lucrează doar la un prototip, a spus FT. Arm este un furnizor major de proprietate intelectuală pentru multe companii de cipuri, în special în telefoane mobile, și are parteneriate cu marii producători de cipuri cu contracte.
TikTok va șterge dezinformările legate de schimbările climatice
TikTok începe să șteargă filmările care conțin dezinformări pe tema schimbărilor climatice, după schimbarea recentă a regulamentului de utilizare, prin adăugarea unor clauze legate strict de acest subiect. Luna trecută, TikTok a adus modificări regulamentului de utilizare a platformei sociale, care include acum clauze prin care sunt interzise dezinformările legate de schimbările climatice. Acele modificări au intrat acum în vigoare, iar rețeaua chineză a început să le pună în aplicare și să șteargă filmările care contrazic datele științifice, filmări care se regăsesc din belșug în cadrul platformei. Conform unui raport publicat de NewsGuard anul trecut, pe TikTok circulă o cantitate mare de dezinformări de diverse subiecte, printre care se numără și schimbările climatice. Acum, platforma nu va mai găzdui conținutul care „subminează consensul științific bine stabilit” pe tema schimbărilor climatice. Cu aceeași ocazie, TikTok a adăugat noi reguli privind conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Acesta trebuie marcat acum cu etichete speciale, precum „sintetic”, „fals” sau „alterat”.
Producția de cărbune a scăzut cu 10,2% în primele două luni
Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele două luni ale acestui an, 404.000 tone echivalent petrol, fiind cu 10,2% (45.900 tep) mai mică față de cea din perioada similară din 2022, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada menționată, România a importat 222.100 tep cărbune net, cu 128.100 tep (85,3%) mai puțin față de cantitatea importată anul anterior în același interval. Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează pentru 2023 o producție de 3,595 milioane tep, în creștere cu 8,1%, și importuri de 420.000 tep, în scădere cu 0,1%.
