MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Val masiv de e-mail-uri de șantaj în România
Hackerii cer câte 1.250 de dolari, în 48 de ore, ca să nu publice imagini compromițătoare cu victimele n aceștia susțin că dețin inclusiv înregistrări video și audio cu momente intime din viața personală a țintei
Cercetătorii în securitate informatică de la Bitdefender au depistat o campanie amplă de e-mail-uri de șantaj care păcălesc țintele că atacatorii ar avea acces la toate conturile și ar deține imagini compromițătoare despre activitatea lor online. Similar cu alte campanii de șantaj identificate de cercetătorii Bitdefender, victimele au termen de 48 de ore să plătească atacatorilor contravaloarea a 1.250 de dolari în Bitcoin.
Atacul este răspândit la scară globală, însă cele mai mari volume, de peste 400.000 de e-mail-uri, sunt trimise către România, urmată de Italia și Olanda. Mesajele par a veni de la multiple adrese IP din Europa, Asia, Africa și America de Nord și de Sud și sunt distribuite printr-o rețea amplă de calculatoare controlate de același grup infracțional.
Hackerii bombardează cât mai multe potențiale ținte cu mesaje înșelătoare în speranța că vor păcăli naivii să le cadă în plasă. Atacatorii se folosesc de pretextul unor breșe de securitate care ar fi expus conturile și parolele victimelor și susțin că ar fi cumpărat de la alți hackeri datele de acces pe care acestea le folosesc. Asta le-ar fi permis ulterior să instaleze diverse amenințări informatice pe sistemul compromis și, deci, să spioneze întreaga activitate online a celui șantajat, inclusiv să aibă înregistrări video și audio cu momente intime din viața personală a țintei.
Similar cu alte campanii de șantaj identificate de cercetătorii Bitdefender, victimele au termen de 48 de ore să plătească atacatorilor contravaloarea a 1.250 de dolari în Bitcoin. Cei șantajați sunt sfătuiți de către atacatori să nu răspundă mesajului primit și să evite să contacteze poliția sau vreun furnizor de soluții de securitate informatică. O analiză a portofelelor de Bitcoin controlate de către atacatori arată că aceștia folosesc multiple conturi pentru a primi bani, astfel încât să fie dificil de calculat câți utilizatori au și plătit sumele solicitate.
Recomandări pentru „victime”
Rămâneți calm și analizați situația – chiar dacă mesajul primit conține una dintre parolele pe care le-ați folosit anterior, cel mai probabil aceasta a fost sustrasă de atacatori după o breșă de securitate a vreunui furnizor la care ați avut cont. Dacă atacatorul susține că dispozitivul folosit e deja infectat cu diverse amenințări informatice, întrebați-vă de ce ar avea nevoie de implicarea victimei pentru a-i transfera bani, cât timp hackerul ar putea face asta singur pentru că pretinde că deține deja controlul dispozitivului și, în consecință, ar putea compromite oricând conturile bancare online.
Actualizați la intervale regulate toate parolele folosite. Nu utilizați aceeași parolă la mai multe conturi.
Nu răspundeți la mesaje amenințătoare, mai ales celor care solicită plăți; raportați-le către autorități în cel mai scurt timp.
Instalați o soluție de securitate performantă pe toate dispozitivele folosite. O asemenea soluție va depista asemenea mesaje pe care le va marca drept spam.
Activați autentificarea în doi pași pentru fiecare cont, astfel încât să reduceți riscul spargerii parolelor și să vă asigurați un strat suplimentar de protecție pentru activitatea online.
Cocaină de 25 milioane de euro, descoperită în cutii de banane
un importator a anunțat autoritățile când a găsit cocaina la un depozit de fructe
O jumătate de tonă de cocaină a fost descoperită în cutii de banane, la un depozit de legume-fructe din Chiajna, relatează Europa Liberă, care precizează că drogurile provin din Columbia, au fost aduse în Europa prin portul Anvers din Belgia, apoi marfa a intrat în țară prin portul Constanța și a ajuns la depozit. În acest caz, a început urmărirea penală in rem pentru infracțiuni prevăzute de Legea privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. “Procurorii DIICOT au fost sesizați de către ofițerii de poliție judiciară cu privire la faptul că, într-un depozit de pe raza județului Ilfov, a fost depistată o cantitate de 503 kilograme cocaină disimulată în 35 de baxuri de banane. În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că respectiva cantitate de cocaină a ajuns pe teritoriul României, într-un transport de aproximativ 20 de tone de banane, de proveniență Columbia, achiziționat de pe raza unui stat al Uniunii Europene. Valoarea de piață a drogurilor indisponibilizate este de aproximativ 25 de milioane de euro”, transmite DIICOT.
Potrivit unor surse judiciare, citate de romania.europalibera.org, importatorul a anunțat imediat autoritățile când a descoperit că a primit cocaină în loc de banane. Drogurile au o puritate de 98%, fiind descoperite în 40 de cutii care ar fi trebuit să conțină banane, în realitate acestea fiind pline cu pachete de 10 și 15 kilograme de cocaină.
Autoritățile competente încearcă să afle destinatarul final al mărfii și cum a intrat în țară fără un minim control la frontiere.
Circulația pe contrasens, asimilată tentativei de omor?
Asociația Pro Infrastructură cere ca circulația pe contrasens, pe autostrăzi sau alte drumuri cu separare de sens, să fie asimilată tentativei de omor, deoarece pune grav în pericol viața participanților la trafic. De asemenea, Asociația solicită înăsprirea amenzilor și pentru alte fapte cum ar fi depășirea vitezei maxime cu mai mult de 50 km/h, trecerea pe roșu, șofatul în stare de ebrietate.
Asociația Pro Infrastructură a transmis ieri, printr-un comunicat de presă, că gestul mai multor șoferi care au intrat pe contrasens pe Autostrada A2 este unul criminal. “Săptămâna trecută mai mulți șoferi au intrat pe contrasens intenționat pe Autostrada A2. Credem cu tărie că acest gest este unul criminal și trebuie pedepsit ca atare de codul penal, nicidecum cu suspendarea permisului câteva luni și o amendă modică. Considerăm că a intra pe contrasens cu bună știință pe un drum de viteză cu separație de sens este o faptă care trebuie asimilată celor de tentativă de omor pentru că pune grav în pericol viața participanților la trafic. Din păcate nu doar această faptă este prea blând sancționată de codul rutier și de legea penală, legislație care și așa nu întotdeauna este pusă în aplicare!”, a anunțat Asociația Pro Infrastructură.
Aceasta solicită autorităților să înăsprească sancțiunile și pentru alte fapte, cum ar fi depășirea vitezei maxime cu mai mult de 50 km/h și trecerea pe roșu. “Solicităm autorităților responsabile înăsprirea semnificativă a amenzilor și/sau a sancționării penale și pentru alte fapte care pun siguranța oamenilor pe drum în mare pericol: depășirea vitezei maxime cu mai mult de 50 km/h, trecerea pe roșu, șofatul în stare de ebrietate, depășirea pe linie continuă, neacordarea de prioritate la trecerea de pietoni, ca să enumerăm doar câteva. Suntem realiști însă: acest demers este foarte greu de pus în practică deoarece nu există voință politică și nici măcar o largă colaborare, înțelegere și presiune din partea șoferilor și a societății în ansamblul ei în acest sens”, a mai precizat Asociația Pro Infrastructură.
Ministrul Afacerilor Interne Lucian Bode a menționat la începutul acestei săptămâni, că în urma incidentului de pe Autostrada A2 când mai multe autoturisme au întors pe contrasens, au fost ridicate 11 permise de conducere.
Inspector antifraudă din Iași, reținut pentru luare de mită
Un inspector antifraudă din Iași a fost reținut de către procurorii DNA, fiind acuzat de luare de mită.
Potrivit anchetatorilor, în perioada 12 mai 2021-30 iunie 2021, în calitate de inspector antifraudă, “Rebenciuc Alexandru ar fi pretins și primit pentru sine pentru altul sume de bani de la administratorul unei societăți comerciale, pentru a nu-l penaliza în contextul în care, cu ocazia a două controale la societatea comercială respectivă, inspectorul ar fi constatat nereguli”.
“Concret, inspectorul fiscal ar fi pretins pentru sine 1.500 de euro din care ar fi primit efectiv, în două tranșe, suma de 1.000 euro, iar pentru colaboratoarea sa ar fi pretins o sumă neprecizată din care ar fi primit 500 de euro. În contextul controlului fiscal desfășurat, pentru a favoriza societatea comercială, inspectorul ar fi inserat mențiuni nereale referitoare la neregulile identificate și nu a sesizat organele competente, consecința fiind diminuarea semnificativă a obligațiilor fiscale datorate statului de către societatea comercială controlată, cauzând un prejudiciu bugetului de stat în valoare de 78.772 lei”, a transmis DNA.
Prima condamnare definitivă la închisoare cu executare pentru zădărnicirea combaterii bolilor
Primul român judecat și condamnat pentru zădărnicirea combaterii bolilor, buzoianul Matei Strugurel, merge la închisoare, după ce magistrații Curții de Apel Ploiești au respins apelul formulat la sentința de un an de închisoare cu executare.
Buzoianul Matei Strugurel a fost condamnat la un an de închisoare cu executare de Judecătoria Buzău, anul trecut, după ce a fugit dintr-un container izolator din curtea Secției de Boli Infecțioase a Spitalului Județean Buzău unde se afla în așteptarea testului PCR pentru COVID 19.
Magistrații Curții de Apel Ploiești au respins apelul formulat de acesta și astfel, decizia de condamnare la un an de închisoare cu executare rămâne definitivă. Totodată, el este obligat la plata a 550 de lei cheltuieli de judecată.
Matei Strugurel, în vârstă de 37 de ani, din comuna Grebănu, județul Buzău a fost internat în luna aprilie 2020 într-un modul izolator al Secției de Boli Infecțioase a Spitalului Județean Buzău pentru că tușea puternic. Tânărul nu a așteptat rezultatul testului și a părăsit containerul fiind prins, judecat și condamnat de instanța de fond pentru zădărnicirea combaterii bolilor. Ulterior s-a dovedit că Matei Strugurel nu era infectat cu virusul SARS-CoV-2 ci suferea de TBC.
Matei Strugurel a fost vreme de mai mulți ani rezident al Centrului de Integrare prin Terapie Ocupațională de la Râmnicu Sărat, instituție aflată în prezent în subordinea D.G.A.S.P.C. Buzău în care persoanele adulte cu diverse grade de handicap desfășoară activități menite să îi ajute să se integreze în societate. Tânărul a părăsit sistemul de protecție în anul 2005, la vârsta de 21 de ani, după o serie de acuzații, nedovedite în final, la adresa conducerii de atunci a CITO Râmnicu Sărat.
Ulterior, Matei Strugurel a fost plecat din țară, unde a încercat să muncească, dar s-a ocupat și de diverse infracțiuni mărunte fără a fi vreodată condamnat. Ulterior el s-a stabilit la Grebănu.
Denunț la DNA pe numele premierului Florin Cîțu
Reprezentanții Comunității Declic au anunțat că vor depune vineri la Direcția Națională Anticorupție un denunț pe numele premierului Florin Cîțu și al fostei consiliere de stat Mioara Costin. “Denunțul pentru abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu va fi depus la registratura Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Structura Centrală”, se arată într-un comunicat al Declic.
Mioara Costin a fost eliberată săptămâna trecută, la cerere, din funcția de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Plecarea acesteia vine după ce în presă a apărut un “document” cu antetul Guvernului, unde apare și semnătura Mioarei Costin, și care s-ar referi la strategia premierului în campania pentru alegerile interne din PNL.
Chestionat pe această temă, într-o conferință de presă, premierul Florin Cîțu a explicat: “Eu, din funcția de premier, pot să comentez doar pe documente oficiale. (...) Niciodată un astfel de document nu a fost înregistrat sau mi-a fost mie prezentat, în niciun moment”. “Despre documente care apar în presă sau hârtii, că nu știu dacă sunt documente, fițuici sau documente editabile care apar în presă, nu pot să comentez. Eu pot să comentez doar pe documente oficiale. Documente oficiale, din punctul meu de vedere, înseamnă documente înregistrate, documente care au trecut printr-o anumită procedură”, a spus atunci Cîțu.
În săptămâna 19-25 iulie, toate decesele cauzate de COVID au fost la persoane nevaccinate
Un raport al INSP relevă faptul că, în săptămâna 19-25 iulie, toate decesele cauzate de COVID-19 au fost la persoane nevaccinate. “Raport INSP - săptămâna 19-25 iulie: toate decesele cauzate de COVID-19 au fost la persoane nevaccinate! În săptămâna 19 - 25 iulie 2021, 51.9% din totalul cazurilor s-au înregistrat în București, Ilfov, Iași, Cluj și Timiș“, a transmis, ieri, CNCAV.
Sursa citată a precizat că 82.4% din cazurile confirmate au fost înregistrate la persoane nevaccinate. “77% din totalul deceselor au fost înregistrate in București, Bihor, Iași, Arad si Botoșani. Toate decesele înregistrate au fost la persoane nevaccinate”, a mai transmis CNCAV.
Potrivit raportului INSP, de la începutul pandemiei până în prezent, 1 din 77 din totalul cazurilor a fost înregistrat la personal medical. “86.1% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani iar 57.5% din decese au fost la bărbați. 94.6% din persoanele decedate aveau cel puțin o comorbiditate asociată”, a mai transmis CNCAV.
Lovitură pentru turiștii români în Grecia, din cauza COVID. Ce pățesc la întoarcere
Rata de infectare în Grecia a trecut de 3 cazuri la mia de locuitori, prag de la care pentru România statele intră în zona roșie de risc epidemiologic , conform datelor publicate joi de Centrul European pentru Controlul Bolilor (ECDC). Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) urmează să actualizeze joi lista statelor cu risc epidemiologic. Persoanele navaccinate care vin din țările aflate în zona roșie sunt nevoite să stea în carantină la intrarea în România. Conform datelor ECDC, incidența cazurilor în Grecia a ajuns la 3,46. De la rata de infectare de peste 3 la mia de locuitori, statele trec în zona roșie, însă România nu a actualizat docamdată lista statelor cu risc epidemiologic. Lista statelor cu risc epidemiologic urmează să fie actualizată joi, în ședința Comitetului pentru Situații de Urgență.
“La acest moment încadrarea Greciei nu a fost schimbată, fiind valabilă lista publicată pe site-ul INSP. Imediat ce vom avea Hotărârea CNSU o vom transmite”, a comunicat Grupul de comunicare strategică.
Conform listei statelor cu risc epidemiologic aprobată săptămâna trecută și valabilă la acest moment în România, Grecia este pe lista galbenă. La momentul actualizării listei, în urmă cu o săptămână, rata de infectare în Grecia era de 2,9, aflându-se foarte aproape de zona roșie.
Persoanele vaccinate împotriva COVID-19 nu trebuie să stea în carantină dacă vin din statele aflate pe lista galbenă sau pe cea roșie.
Persoanele nevaccinate care intră în România din țările aflate pe lista galbenă stau în carantină 14 zile dacă nu prezintă un test PCR negativ. Cei nevaccinați care vin din țările aflate în zona roșie sunt nevoiți să stea în carantină indiferent dacă prezintă sau nu un test PCR negativ.
Copiii de până la 6 ani nu vor mai intra in carantină la sosirea în țară din țări aflate pe lista de risc epidemiologic, potrivit unei noi decizii luate marți de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Până acum limita de vârstă era de 3 ani. Totodată, copiii între 6 și 16 ani nu vor intra în carantină dacă prezintă un test PCR cu rezultat negativ.
