MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Pîslaru: UE este încântată de actualul guvern și de fermitatea pe care o avem, de măsurile „nepopulare”
Uniunea Europeană și partenerii de discuție sunt foarte încântați de actualul guvern, de fermitatea pe care o avem, de măsurile complet “nepopulare”, a afirmat miercuri ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, în cadrul unei conferințe de presă, după vizita de lucru la Bruxelles, scrie Agerpres.
El a prezentat concluziile vizitei, stadiul implementării Politicii de Coeziune și a PNRR, negocierile privind Granturile SEE & Norvegiene din viitoarea perioadă de programare, respectiv finanțarea de măsuri sociale.
“Cumva e un pic ingrat, dar trebuie să vă spun asta: Uniunea Europeană și partenerii pe care i-am avut sunt foarte încântați de actualul guvern și de fermitatea pe care o avem, de măsurile complet “nepopulare”. Uitați-vă la Franța. În Franța ei nu pot, de exemplu, să treacă bugetul pentru că nu pot să-și asume politic reformele. Faceți comparații. Ceea ce face Ilie Bolojan ca prim-ministru acum este un lucru pe care România nu l-a mai avut ca responsabilitate a unui politician vreodată în ultimii nu știu câți ani. Într-adevăr, este nevoie de mai multă empatie în comunicare, este nevoie să explici, se mai fac poate și erori”, a adăugat Pîslaru.
Ministrul Investițiilor a subliniat că asumarea este “complet nepopulară, antipoliticianistă”, însă necesară pentru a pune “casa în ordine” și pentru a crea “o minimă credibilitate”. “Dacă eu nu asigur Uniunea Europeană că îmi păstrez cheltuielile și aduc venituri ca să pot să-mi țin bugetul, n-am cum să justific să-mi dea Uniunea Europeană pe mână încă 20 de miliarde de euro. Dacă ești bun bun gospodar, are încredere că poți folosi banii respectivi. Condiționalitatea aceea de deficit bugetar excesiv de aici pleacă. Dacă tu nu ești în stare să-ți organizezi finanțele publice naționale, de ce ai fi în stare să-ți organizezi banii europeni? Astea sunt cele două linii: ordine în finanțele publice și banii europeni cu pedala pe accelerație. Suntem ministerul care va presa pe modernizare și pe folosirea banilor europeni în perioada următoare”, a adăugat Pîslaru.
În cadrul vizitei de la Bruxelles, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a discutat, printre altele, despre mecanismul Restore, instrument european de intervenție rapidă în situații de criză și urgență.
“Am fost luni și marți la Bruxelles, unde am avut o serie de întâlniri despre care aș vrea să vă povestesc câteva lucruri. M-am întâlnit cu președinta Parlamentului European, doamna Roberta Metsola. Am discutat despre mecanismul Restore, acea facilitate de urgență pe care imediat am activat-o pentru dezastrele din județele Neamț și Suceava pentru a putea veni în ajutorul acestor județe. Suntem o bună practică la nivel european. Regulamentul a intrat în vigoare în decembrie anul trecut - și acest termen atât de scurt reprezintă un record și demonstrează cum Uniunea Europeană este aproape de cetățeni”, a menționat Dragoș Pîslaru.
El a discutat totodată cu președinta Metsola despre fondurile europene, despre fondurile existente și nevoia de flexibilitate, având în vedere provocările tot mai variate pe care le avem în implementare astăzi.
“Totodată, am avut o discuție despre poziționarea Parlamentului referitor la viitoarea programare multianuală, cadrul financiar multianual. În septembrie vor începe negocierile pe propunerea pe care a lansat-o Comisia. În propunerea Comisiei, România are o alocare pentru un plan național și regional de circa 60 de miliarde de lei. Vom avea o poziție activă ca stat în această perioadă, ca să ne asigurăm că, pe de o parte, bugetul pentru întreg cadrul financiar multianual va rămâne la ambiția de 2 trilioane și, pe altă parte, că banii alocați României vor rămâne îndestulători pentru a putea acoperi atât lucrurile care țin de reforme și investiții naționale, cât mai ales de zona de coeziune clasică, de sprijin al regiunilor, al teritoriului, pe mecanismele existente, pe lângă celelalte instrumente legate de politica agricolă, dezvoltare rurală”, a adăugat ministrul.
Potrivit acestuia, Parlamentul va avea o poziție puternică în acest proces, iar România va folosi prezența europarlamentarilor români, dar și discuțiile la nivel înalt “pentru a ne urmări interesele naționale și cele la nivel european, ca să putem avea un nou cadru financiar multianual cât mai bun”.
“Am discutat apoi cu doamna Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv a Comisiei Europene pe portofoliu “Oameni, Competențe și Pregătire” despre implementarea Fondului Social European Plus. România are o alocare record pe Fondul Social European Plus, discutăm de proiecte care ajută categoriile vulnerabile, dar în același timp sprijină educația, lupta împotriva abandonului școlar, tot ce înseamnă partea de pregătire profesională”, a adăugat Pîslaru.
Undă verde pentru „proiecte strategice”
De asemenea, ministrul Investițiilor a discutat cu Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pe portofoliul de coeziune și reforme.
“Am discutat până acum în spațiul public despre proiectele care nu-și vor mai găsi finanțare în PNRR și pot fi trecute pe coeziune. Am avut această discuție pentru a ne asigura, ca stat membru, că avem flexibilitatea necesară pentru eventuale realocări, reajustări și inclusiv schimbări între Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Regională. În ansamblu, soluțiile prin care putem acum maximiza rezultatele, astfel încât să depășim această situație în care anumite proiecte ar rămâne fără finanțare este foarte importantă. Și am găsit o deschidere foarte mare”, a completat ministrul.
Potrivit acestuia, România are “undă verde pentru zona de discuții cu privire la preluarea proiectelor din PNRR, proiecte strategice”.
“O zonă care este prioritară pentru România este cea de spitale, pe lângă cealaltă zonă clară de infrastructură feroviară și rutieră. Detaliile le vom da pe parcurs. Ce a fost pentru mine important este să asigur un cadru politic prin care lucrurile acestea se pot întâmpla. E foarte importantă viziunea de a continua proiectele importante, care să poată să fie preluate de coeziune și duse până la următorul ciclu financiar din 2028, dacă va fi nevoie sau dacă sunt proiecte de valoare foarte mare, care trebuie să fie etapizate. Suntem așadar într-un proces de reașezare, parteneriat cu Comisia Europeană pentru a avea această imagine globală - și unul din mesaje a fost că infrastructura de transport și cea mai feroviară sunt critice nu numai în timp de pace, ci și acum, când avem aceste obiective legate de mobilitatea duală, civilă și militară. Există motive pentru ca România să poată aloca o finanțare europeană consistentă pentru a finaliza infrastructura de transport care este o prioritate-cheie.
Ministrul Investițiilor a mai făcut referire la negocierile care au avut loc pe granturile Spațiului Economic European și Norvegia.
“Aceștia sunt banii din partea statelor donatoare, Norvegia, Islanda și Liechtenstein. Discutăm de 600 de milioane de euro pentru perioada de programare 2021-2028. Alături de echipa din minister am reușit să recuperăm și să reașezăm lucrurile, astfel încât discuția pe care am avut-o în cursul zilei de luni ne dă speranța că putem, în luna noiembrie din acest an, să semnăm memorandumul de înțelegere ca apoi să intrăm în pregătirea finală pentru a da drumul la această finanțare. Finanțarea acoperă zone foarte importante, zona de tranziție verde, de dezvoltare locală, atingerea grupurilor vulnerabile: zona de inovare, partea legată de dezvoltare a mediului antreprenorial, zona de energie, justiție, afaceri interne, capacitate administrativă și bineînțeles, proiecte bilaterale care vor susține agenda Ministerului Afacerilor Externe. Avem nevoie de aceste resurse ca de aer. Ele nu sunt neapărat în completarea sau doar adiționale față de fondurile europene clasice, sunt o ocazie excepțională de a inova, de a pilota și de a pregăti mai bine proiectele pentru banii mulți pe care îi vom avea din cadrul financiar multianual”, a precizat Păslaru.
În ceea ce privește PNRR, ministrul a subliniat că, până în august, 31 august 2026, “trebuie sa ne concentrăm pe proiecte care au cele mai mari șanse de implementare.” “În acest moment există deja peste 10 memorandumuri de la ministerul de linie deja finalizate, care sunt în procesul de avizare, urmând ca celelalte 10, care sunt în diverse forme de lucru, să le vedem în perioada imediat următoare. Mă aștept ca ședințele de guvern de joi și de săptămâna viitoare, să aibă o bună parte din aceste memorandumuri aprobate. Rolul pe care îl avem noi la Ministerul Investitorilor și Proiectelor Europene este ca, după ce vom avea această imagine cu proiectele unul câte unul din partea ministerelor, să creăm un tablou de bord național prin care să putem arăta cu adevărat care sunt proiectele pe care ne concentrăm pentru acest ultim an de implementare. Este o activitate de monitorizare unde Ministerul Investitorilor și Proiectelor Europene va apăsa destul de tare, iar pe partea de investiții vom intra într-un ritm accelerat de implementare”, a adăugat Pîslaru.
El a subliniat că, în această săptămână, va avea loc o discuție pe simplificarea masivă a țintelor și jaloanelor din PNRR.
“Este o ofertă de sprijin pe care am tot cerut-o Comisiei Europeane și se pare că în această săptămână vom avea o primă versiune. Vom discuta apoi cu ministerele de linie cu privire la versiunea simplificată și modul în care se va considera că un jalon sau țintă sunt rezolvate. Ședința EcoFin în calendarul revizuit acum este pe 10 octombrie, nu pe 20 octombrie - și avem deja această discuție cu Comisia Europeană să accelerăm lucrurile, astfel încât să ne încadrăm pentru 10 octombrie, care ar însemna că atunci am aprobarea în cadrul Consiliului și am putea avea o versiunea oficială a PNRR pentru ultimul an de implementare. Remintesc că discutăm de o miză de 15-17 miliarde de euro care ar intra până la sfârșitul anului viitor, o sumă absolut fără precedent”, a completat ministrul.
Bolojan: Disponibilizarea a 13.000 de angajați din administrație ar aduce o economie de 1,2-1,4 miliarde lei
Premierul Ilie Bolojan estimează că disponibilizarea a 13.000 de angajați din administrația publică locală ar reprezenta o economie bugetară de 1,2 - 1,4 miliarde de lei anual, scrie Agerpres.
El a menționat, pentru Europa FM, că dacă s-ar realiza o reducere de 10% a numărului efectiv de angajați din administrația locală, jumătate din autoritățile publice locale ar trebui să facă disponibilizări.
Potrivit acestuia, “cel puțin o treime” din comunele din România nu acoperă nici măcar salariile din veniturile încasate de la cetățeni. Premierul a spus că o primărie cu personal “excedentar” are obligația de a face reduceri de personal.
“Fiecare leu economisit - de la cea mai mare localitate din România până la comuna cea mai mică - înseamnă bani, pe care, după aceea, bugetul de stat nu îi repartizează către aceste localități. Sau bani pe care îi folosesc pentru a schimba fața acestor localități. Orice leu economisit înseamnă bani care se duc în investiții”, a mai spus el. Bolojan a declarat că o astfel de măsură ar avea și un impact “moral”, deoarece încrederea celor care contribuie la bugetul de stat va fi recâștigată doar atunci când aceștia vor vedea că banii respectivi nu sunt risipiți.
“Când oamenii văd că o parte din banii pe care îi plătesc se duc pe “apa sâmbetei”, nu au cum să plătească voluntar lucrurile. Și atunci caută să își optimizeze fiscal plățile, să fugă de plata impozitelor, pentru că nimeni nu vrea să plătească un impozit, știind că acei bani sunt folosiți pentru tot felul de lucruri care nu înseamnă plus. Deci, este și un aspect de echitate, de moralitate și de capacitate de a lua decizii în alte domenii”, a adăugat el.
Anchetă: O „armată digitală” plătită de Rusia, folosită pentru susținerea lui Călin Georgescu
Sute de conturi cu identități false, în spatele cărora stau activiști reali ai Blocului „Victorie”, controlat de Ilan Șor de la Moscova, au fost create pentru a răspândi propagandă rusească pe TikTok și Facebook, arată o investigație sub acoperire a publicației Ziarul de Gardă. Deși scopul principal al rețelei finanțate de Rusia a fost legat de alegerile din Republica Moldova, activiștii pro-ruși au avut sarcina în februarie 2025 să posteze la foc automat mesaje de susținere pentru Călin Georgescu, candidatul pro-rus anchetat în România.
Proiectul „InfoLider” a fost folosit și în susținerea lui Călin Georgescu, fost candidat la președinția României, lider suveranist, cercetat penal pentru constituirea ori sprijinirea grupărilor ce au caracter fascist, rasist, xenofob sau antisemit. Când Georgescu a fost reținut de autoritățile din România, celor din rețea li s-a cerut să scrie mesaje în susținerea acestuia. Postările erau însoțite de hashtaguri precum: #NuRomânia, #NuEU, #Nuglobaliștilor, #Crizademocrației. Toate postările trebuiau expediate în chatbotul „InfoLider” – pentru a fi contabilizate.
Toate postările acestei ”armate digitale” pro-ruse sunt monitorizate riguros, iar comunicarea este coordonată prin grupuri și canale secrete de Telegram, arată investigația citată. Câteva luni la rând, așa-numiții „activiști responsabili de comunicare” ai Blocului „Victorie” au fost instruiți online de o echipă de curatori vorbitori de limbă rusă cum să folosească rețelele sociale și cum să păcălească algoritmii pentru a obține un impact cât mai mare.
Ulterior, „activiștii” au fost înarmați cu texte propagandistice antieuropene, aliniate la narațiunile de propagandă rusă, și au început a bombarda zilnic spațiul online, acționând ca o armată digitală a Kremlinului împotriva Republicii Moldova, ținta fiind alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
Deși inițial nu se discuta despre plăți pentru aceste activități, ulterior, din rândul celor mai sârguincioși activiști ai rețelei Șor, a fost selectat un detașament de mercenari plătiți direct de la Moscova.
Precizările MAE român după tragedia din Lisabona
Consulul din cadrul Ambasada României la Lisabona s-a deplasat miercuri la locul unde vestitul funicular portughez „Gloria” a deraiat, pentru a ţine legătură direct cu dispozitivul de urgenţă organizat de autorităţile portugheze. Deocamdată nu există informaţii cu privire la implicarea unor cetăţeni români.
”Pe fondul informaţiilor privind un accident tragic cu victime multiple, Ambasada României la Lisabona este în contact cu autorităţile locale. Consulul din cadrul misiunii s-a deplasat la faţa locului pentru a ţine legătură direct cu dispozitivul de urgenţă organizat de autorităţile portugheze”, anunţă, miercuri seară. Ministerul de Externe. Sursa citată a precizat că, până la acest moment, nu sunt informaţii privind existenţa unor victime cetăţeni români şi nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară.
”Vom informa pe măsura ce sunt obţinute informaţii relevante din partea autorităţilor locale competenţe”, a mai transmis MAE.
Cel puţin 15 persoane au murit miercuri la Lisabona, după ce vestitul funicular portughez ”Gloria” a deraiat. Un total de 18 persoane au fost rănite, dintre care cinci grav şi 13 uşor, inclusiv un copil. Deocamdată nu se cunoaşte naţionalitatea victimelor. Parchetul a deschis o anchetă cu privire la accidentul mortal, iar cauzele deraierii sunt investigate.
Funicularul a fost în întreţinere între 26 august şi 30 septembrie 2024, precizează Observador. Potrivit publicaţiei, angajaţii companiei Carris, care operează funicularul, au raportat anterior probleme cu cablul de tensiune, care cauza dificultăţi de frânare.
Sondaj: 500.000 de români vor să emigreze în următorul an
România este țara din centrul și sud-estul Europei cu cei mai mulți cetățeni care își doresc să emigreze în următorul an, indică un sondaj făcut de Banca Națională a Austriei. Sociologul ieșean Ciprian Iftimoaie a spus la RFI că aceste date nu sunt îngrijorătoare, potrivit Rador Radio România.
Întrebat dacă cifra indicată de sondaj este surprinzătoare, Ciprian Iftimoaie a răspuns: „Nu, dar trebuie să precizăm faptul că această exprimă o dorință. E drept, am avut în anul 2007 circa 544 de mii de români care au emigrat atunci temporar, adică pe o perioadă mai mare de 12 luni. Reamintesc că 2007 este anul aderării României la Uniunea Europeană, însă trebuie să ne uităm și pe datele statistice și dacă ne vom opri, de exemplu, asupra intervalului 2012 2023, vom observa că media anuală a emigranților temporari din România a fost de circa 200 de mii. Oamenii și-ar dori să plece. Asta nu înseamnă că vor și pleca neapărat. Da, ei vor pleca cam tot 200 250 000, 300 000 de români.”
„Migrația externă a afectat destul de mult România. Deja sunt în unele state comunități unde românii sunt chiar majoritari. Am văzut în Spania oricum comunități foarte puternice în Italia. E un fenomen, aș spune eu, impresionant, comparabil cu, să spun, cu efectele unui conflict armat.”, a spus Ciprian Iftimoaie.
În ceea ce privește evoluția fenomenului în următorii ani, sociologul a estimat că în contextul economic tensionat, românii ar putea emigra mai puțin. El a precizat: „Ar trebui, pentru a face anumite proiecții demografice legate de migrația externă. Să ne uităm pe fluxul din perioada crizei economice 2008 până în 2013. Din câte îmi aduc eu aminte, în mod paradoxal, cumva numărul de români care au plecat în străinătate a scăzut, că oamenii vor să fie solidari cu familiile lor, aproape să găsească soluții”.
Amenzi la Maternitatea din Sibiu, după ce o femeie de 33 de ani a murit în urma unui avort
Mai mulţi angajaţi ai Maternităţii din Sibiu au fost sancţionaţi în cadrul unor controale declanşate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Sibiu după ce o femeie a murit din cauza complicaţiilor suferite în urma unui avort. Printre altele, inspectorii sanitari au constatat ”deficienţe privitoare la utilizarea materialului steril”.
DSP Sibiu a declanşat verificări la Maternitatea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu după ce, la finalul lunii trecute, o femeie de 33 de ani a murit în urma complicaţiilor suferite în urma unui avort în unitatea sanitară. ”Urmare a verificărilor efectuate de către Serviciul Control în Sănătate Publică din cadrul DSP Sibiu, în cazul tinerei în vârstă de 33 de ani, inspectorii sanitari au aplicat 3 sancţiuni contravenţionale, sub formă de amendă, în valoare totală de 6.000 de lei. Au fost sancţionate 3 persoane care işi desfăşoară activitatea pe secţiile ATI I şi ATI II”, informează, joi, DSP Sibiu.
Persoana responsabilă cu transfuziile în secţia ATI Ia fost amendată cu 2.000 de lei pentru nerespectarea procedurii/protocolului privind monitorizarea constantă a pacientului pre/post transfuzional. O altă amendă, tot de 2.000 de lei, a fost dată persoanei responsabile, pentru nerespectarea procedurii/protocolului privind monitorizarea constantă a pacientului pre/post transfuzional în secţia ATI II, în timp ce a treia sancţiune în valoare de 2.000 lei, a fost aplicată persoanei responsabile cu utilizarea materialului steril, după ce inspectorii au constatat ”deficienţe privitoare la utilizarea materialului steril”.
O femeie în vârstă de 33 de ani, care s-a internat la Maternităţea SCJU Sibiu cu o sarcină de 23 de săptămâni, prezentând membrane rupte prematur şi avort în curs, a murit, la scurt timp după ce a suferit avortul. ”Evoluţia obstetricală a impus finalizarea avortului, care s-a desfăşurat în parametri medicali optimi, sub supraveghere şi tratament de specialitate. Ulterior, în perioada post-avort, pacienta a dezvoltat complicaţii septice severe. În ciuda tuturor eforturilor şi a tratamentelor de terapie intensivă aplicate conform protocoalelor medicale, complicaţiile au condus rapid la insuficienţă multiplă de organe şi la decesul pacientei. Cazurile de acest tip reprezintă complicaţii rare şi imprevizibile, recunoscute în literatura medicală de specialitate. Subliniem că pacienta a fost permanent sub supraveghere medicală şi a beneficiat de toate îngrijirile şi tratamentele necesare, echipa medicală depunând toate eforturile pentru salvarea ei”, au transmis reprezentanţii spitalului.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Local
